Israel Visel, un ofiţer pe frontul imobiliar

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Israel Visel, un ofiţer pe frontul  imobiliar
Israel Visel, un ofiţer pe frontul imobiliar

Recesiunea din România a prins compania AFI Europe  cu patru proiecte comerciale care păreau îndrăzneţe chiar şi pentru o perioadă de boom economic. Strategia trebuie schimbată din mers. Visel este însă familiarizat cu mişcările de acest tip. Timp de zece ani a activat în armata israeliană.

Zi toridă. Şantierul de la intersecţia străzilor Vasile Milea cu bulevardul Timişoara este destul de agitat. La shaormeria de pe colţ e plin de muncitori. Chinezi, alături de români, aşteaptă să înfulece ceva pe fugă şi să urce iar pe schele. Israel Visel, manager Malls Division & AFI Palace ­Cotroceni Mega Mall, e undeva în inima şantierului.

De dimineaţă, drumul spre biroul său a fost udat. Să nu se ridice atât de tare praful. Intrăm în clădire pe prima poartă de acces. Am greşit.

Toate intrările sunt la fel. Aici sunt doar muncitori. A doua intrare e identică. Un singur element nou. O plăcuţă prăfuită pe care scrie „Management office“. Israel Visel e agitat. A terminat o convorbire. Mai dă două-trei indicaţii. Zâmbeşte în fugă. Nu e la costum.

E şi greu de imaginat în această postură. El e un om al acţiunii. Are o cămaşă subţire, descheiată. E gata să sară de pe scaun oricând. Pare puţin deranjat de faptul că jumătate de oră va fi fixat într-un singur loc, pentru a ne răspunde la întrebări. Se scuză pentru faptul că e puţin agitat.

 „Nu mai e deloc timp liber acum. A mai rămas doar un pas până la deschiderea mallului“. Greu de crezut. În jur totul pare un şantier. Ai crede că întreaga clădire urmează a fi finalizată anul viitor, cel puţin. Sunt totuşi peste o mie de angajaţi prinşi în aceeaşi agitaţie.

„Dacă veniţi aici în câteva săptămâni, totul va arăta altfel“. Faptul că Visel cercetează atent şantierul, de cel puţin trei ori pe zi, te face să-i dai crezare.

Pregătit pentru război, trimis în malluri

Timp de zece ani, Israel Visel a fost ofiţer în armată. Specializarea sa e însă cea de avocat. A studiat şi marke­tingul, dar şi comerţul. Toate acestea pentru că are o pasiune. Aceea de a afla lucruri noi. Experienţa din România este a patra din domeniul mallurilor. Anterior, lucrase în domeniul comercializării alimentelor, iar ulterior a detergenţilor.

„Am început în Israel prin a conduce un mall mic. Am evoluat, iar anul trecut eram manager al unuia dintre cele mai mari asemenea centre din ţară. Aproape de două ori mai mic decât cel din România“, spune el. Ultima experienţă a fost una decisivă în cariera sa. I-a crescut mult „cota în piaţă“. Proiectul avut în administrare era la un pas de faliment la numirea sa. Un prilej pentru prieteni de a-l considera pe Visel un sinucigaş cu acte în regulă.

A reuşit să scoată centrul respectiv din impas. „Retailerii plăteau bani în avans pentru a fi siguri că vor avea posibilitatea de a expune cândva în cadrul acestui mall“, se mândreşte el. Astfel, când a fost contactat de cei de la AFI Europe, era un star în domeniu.

Examenul final

Când i s-a propus să vină în România, nu a mai fost la fel de sigur ca în cazul celorlalte decizii luate anterior. A cerut o lună de gândire înainte de a da un răspuns. Uitându-se înapoi, spune că a fost una dintre lunile cele mai intense din viaţa sa. A zis în cele din urmă „da“ pentru a-şi urma un hobby, acela de a învăţa mereu. „România era o mare provocare, evident. Când am ajuns aici, eram pur şi simplu «tabula rasa». Nu ştiam nimic, dar asta nu putea însemna decât că voi învăţa enorm“, îşi aminteşte Visel.

În România nu i-a fost pus pe umeri doar un mall gigantic, ci o întreagă divizie. Acum, criza şi-a luat şi ea bilet de ordine pe lista profesorilor ofiţerului israelian. „Oriunde am lucrat, mereu am avut ceva de învăţat. Nu m-am oprit niciodată din a învăţa. Motivul cel mai important pentru care am venit aici a fost acela de a învăţa“.

image


Şi nu e deloc tipul care să înveţe doar din birou. Este greu de recunoscut pe şantier, printre muncitori. Povesteşte că a folosit mereu carnetul de notiţe, şi în negocierile cu marii retaileri, şi la rând la casă, printre clienţii din ţara natală.

Toate astea  îl fac foarte încrezător acum. „Sigur suntem o platformă bună pentru multe branduri mari internaţionale care vor să vină în România. Mulţi dintre cei cu care am semnat deja contracte au ales chiar să închidă spaţii în alte ţări pentru a activa aici“, declară cu emfază. AFI Europe are în diverse stadii patru proiecte comerciale, în mai multe oraşe din ţară. Iniţial toate se doreau a fi malluri. Pentru toate exista finanţare.

Românii, clienţi buni

Compania urma să devină un jucător important şi pe piaţa din România. A venit criza, iar băncile, altădată „mână-spartă“, s-au transformat brusc în adevăraţi Hagi Tudose. „Finanţările au fost stopate. Aşadar, am regândit totul“, spune Israel Visel. În Ploieşti va fi construit un mall în aer liber. Ceva diferit, similar spaţiilor stradale de pe Nicolae Bălcescu din Braşov, de exemplu.

În Arad, compania gândeşte un parc de retail. Doar în Bucureşti parcă ar mai fi loc de malluri. Visel crede că în piaţa românească de retail totul a început puţin mai târziu decât în alte ţări. Multe centre comerciale, în special cele din Bucureşti, sunt în esenţă concepte simpliste, în opinia sa, din primii ani de viaţă a lumii mallurilor.

„Majoritatea nu sunt deloc malluri. Sunt clădiri cu magazine în interior, dar nu respectă deloc regulile de bază în ceea ce priveşte conceptul unui mall. Sunt însă potrivite timpului în care au fost construite. Din lipsă de alternativă, lumea le-a considerat grozave, dar cei care au mai ieşit din ţară şi au văzut alte malluri pot spune care este diferenţa“, spune Visel.

Managerul israelian şi-a dedicat ultimul an negocierilor cu retaileri care vor expune în spaţiile AFI Europe. Concluzia acestor discuţii? România este încă bine cotată. „Indiferent de contextul internaţional, retailerii vor să vândă în România.

Uitaţi-vă doar la ce maşini au oamenii aici sau comparaţi felul în care se îmbracă femeile de aici cu cele din oricare altă capitală europeană. Clienţii români cheltuie bani, ştiu să cumpere haine produse de mari branduri internaţionale, apreciază calitatea, vor să trăiască fiecare clipă. Sunt foarte buni clienţi“, crede Visel. Investiţia totală în mallul de lângă fabrica APACA va fi de 300 de milioane de euro. Dublu decât valoarea estimată iniţial.

Oţelul cântăreşte greu

Parte din aceste diferenţe au la bază pretenţia de unicitate. Conceptul arhitectonic a trebuit să fie unul bine ales. Au fost multe schimbări pe parcursul proiectului.

Cel mai important factor însă, care a dat peste cap calculele iniţiale ale contabililor companiei, îl reprezintă variaţiile preţurilor de pe piaţa materialelor de construcţie. Şi oţelul a cântărit cel mai greu balanţa cheltuielilor. „Am consumat foarte multe materiale aici, iar aceste variaţii din piaţă ne-au afectat serios“, spune Visel. Diferenţele dintre planul de acasă şi cel din târg au făcut din acest proiect chiar subiect de banc între cei din interiorul companiei.

„Chiar discutam aici şi spuneam că oţelul s-a scumpit atât de mult ca urmare a unei crize la nivelul ofertei provocată de cantitatea mare comandată de noi şi utilizată pentru acest proiet. Acum e sigur, cum vom da mallul în folosinţă, cum preţul oţelului va scădea considerabil“, glumeşte Visel. El spune că aceste investiţii reprezintă costul faimei. „Vrem ca toţi să aibă motive suficiente să viziteze acest spaţiu, indiferent unde ar locui. Noi l-am conceput ca un mega proiect care conţine şi un mall în interior, dar acesta va fi doar o parte din concept“.

Suprafaţa va fi împărţită în trei artere, oferind 300 magazine, 2.500 de locuri de parcare, un hypermarket Real non-stop, un minioraş al filmului cu 20 de săli de cinema, printre care şi primul IMAX din România, o pistă de carting, cel mai mare patinoar din Bucureşti, cu o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, un perete de căţărat şi grote cu diverse activităţi, lac pentru bărci electrice dedicat doar copiilor. La acestea se adaugă expoziţii a căror tematică va fi schimbată de două ori pe lună.

Pe scurt

Israel Visel are patru copii, trei bãieţi şi o fatã. Fata este cea mai mare. Are 25 de ani. Cel mai mic copil are 14 ani. Aceastã „micã gaşcã” reprezintã unul dintre principalele motive pentru care aşteaptã cu sufletul la gurã vizitele în Israel.

Două fotografii din biroul său relevă lucrurile care îi sunt cele mai dragi. Prima este o poză înrãmatã cu cei trei voinici lãsaţi acasã. A doua este fotografia de pe laptopul personal. Un ATV impunãtor, tolãnit pe o coastã montanã. Spune cã aceasta este cea mai mare pasiune a sa. Regretã cã în România nu a avut destul timp liber pentru a-şi exersa acest hobby. Nu e tocmai mulţumit nici de ATV-urile pe care le-a găsit de închiriat în România.

Pe locul doi în topul pasiunilor sale sportive se aflã squash-ul. Îl poate practica şi pe fugã şi mai pe îndelete şi-i solicitã toatã energia.

Pasiunea pentru vehiculele cu roţi nu se rezumă la ATV-uri. Bicicleta este un alt mijloc de locomoţie îndrăgit de Israel Visel.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite