Ali Ergun Ergen, părintele retailului românesc

Deciziile sale au pus România pe harta de retail a Europei. Ali Ergun Ergen, CEO Băneasa Shopping City, a venit în România într-o zi ploiasă de primăvară, ca parte a echipei tehnice a primului centru de cumpărături de pe piaţa autohtonă, Bucureşti Mall. La scurt timp, s-a instalat la conducerea acestuia. De atunci, a lansat încă două proiecte de tip mall, Plaza România, aflat în portofoliul companiei Anchor şi Băneasa Shopping

Zece ani i-au fost suficienţi expatului de origine turcă să inducă românilor dependenţa de centrele de cumpărături. Deciziile lui au influenţat cursul unei pieţe, care în ultimii ani a atras investiţii de miliarde de euro.

Liderul boardului director al primului complex de tip mall din România, Bucureşti Mall, conduce acum cel mai mare proiect de pe piaţa de profil, Băneasa Shopping City.

Copilăria centrelor de cumpărături româneşti

Şi-a ghidat drumul din imobiliarul românesc după un singur motto. Fiecăruia dintre cele trei proiecte (Bucureşti Mall, Plaza România şi Băneasa Shopping City) la al căror succes a contribuit, a vrut să îi ofere o personalitate distinctă. În România a venit pentru a-şi ajuta prietenii de la Anchor Group, care atunci deschideau primul mall de pe piaţa locală.

„Dacă ai compara piaţa de retail din România de acum zece ani cu cea din prezent, diferenţa ar fi ca cea dintre culorile alb şi negru”, îşi aminteşte Ergen. Pe atunci, retailul era concentrat cu precădere în Capitală, dar nu exista nici măcar un centru modern de cumpărături.

Piaţa era formată din câteva magazine învechite situate pe prea puţine străzi centrale. Aproape niciun retailer internaţional nu avea o reprezentanţă pe piaţa bucureşteană. În termeni de varietate a produselor, piaţa era foarte săracă. „Incredibil de săracă”, subliniază managerul. În acest context, să atragi într-un singur complex o serie de retaileri cunoscuţi a fost cel mai dificil element premergător inaugurării unui mall.

Dacă ai compara piaţa de retail din România de acum zece ani cu cea din prezent, diferenţa ar fi ca cea dintre culorile alb şi negru.

Un alt fel de a face comerţ

„Foarte solicitant a fost să îi convingem pe comercianţi că mall-ul din Vitan urma să aibă un succes fulminant, de pe urma căruia vor beneficia şi ei”, sintetizează Ergen începuturile retailului modern româneasc.

Deşi mall-ul a fost inaugurat cu un grad de ocupare de 100%, echipa lui Ergen a reuşit să convingă prea puţin retaileri internaţionali să păşească în România. Aproximativ 80%-85% dintre chiriaşii de la început ai Bucureşti Mall au fost români.

Dintre aceştia, majoritatea aveau unu sau două magazine stradale în Bucureşti, în timp ce extinderea pe piaţa din provincie nu se afla nici măcar în planurile făcute pe termen lung.

„Îmi amintesc zilele acelea”, spune Ergen zâmbind nostalgic. „Mergeai într-un magazin de încălţăminte şi nu ţi se permitea măcar să te apropii de rafturi. Între tine şi pantofi era o barieră. Atât fizică, cât şi la modul figurat”.

Vremea în care vânzătorul deţinea controlul şi opţiunile clienţilor erau limitate a dispărut nu pentru că pionierii mall-urilor din România au impus lucrul acesta. Retailerii prezenţi în centrul comercial au înţeles, însă, că pentru a-ţi asigura succesul pe o piaţă ce promitea să devină tot mai dinamică, trebuie să îi permiţi clientului să poată face o alegere în cunoştiinţă de cauză.

„Consumatorul s-a apropiat de produse, le-a atins, le-a încercat şi mai ales s-a simţit respectat”, spune managerul de 37 de ani despre primul contact al clientului român cu retailul modern. Pentru el, care venea dintr-un oraş unde comerţul este o artă în sine, retailul românesc era „cel puţin ciudat”.

Pe scurt

A absolvit Facultatea Politehnică din Istanbul, oraşul său de origine. Are 37 de ani şi este angrenat în managementul centrelor de cumpărături de tip mall din Bucureşti încă de acum zece ani. După terminarea facultăţii s-a angajat în construcţii, iar primul salariu câştigat a fost de 400 de dolari.

După numai un an, Ergen câştiga deja 2.000 de dolari lunar. A venit în România la scurt timp după aceea, în primăvara lui 1999. Deţine o casă în Capitală şi una la Istanbul. Pe cea din Turcia a cumpărat-o când avea 29 de ani şi a fost prima locuinţă achiziţionată.

Acum este doar casa de vacanţă, pentru că deşi nu vorbeşte româneşte, spune că nu intenţioneză să plece din România. „Viaţa mea este acum aici.

Jobul meu, prietena mea şi echipa mea sunt în Bucureşti”. Este foarte ataşat de oamenii pe care îi manageriază şi alături de care a lansat nu mai puţin de trei proiecte de centre de cumpărături. Dacă nu ar conduce un astfel de business în România, i-ar plăcea să o facă într-una din ţările Orientului Îndepărtat.

Îi place să călătorească şi o face foarte des atât cu afaceri, cât şi ca turist. I-a plăcut foarte mult Londra, iar anul acesta a fost în concediu în Antalya.  

Nu are timpul necesar pentru a dezvolta pasiuni, dar îi plac vânătoarea şi gastronomia. Se relaxează atunci când se plimbă prin centrele de cumpărături sau stă cu câinele său. Îi lipseşte mâncarea tradiţional- turceasă şi încercă să o prepare cât mai des.

Din specialităţile culinare româneşti îi plac papanaşii, ciorba de burtă şi mămăliga. Nu refuză un pahar de ţuică românească. Când ia masa în oraş, o face la Casa Doina.

De la haine prăfuite la colecţii de top

„Am înţeles motivele pentru care lucrurile decurgeau astfel. Consumatorii primeau ce li se oferea pentru că nu aveau niciun alt reper”. Totul s-a schimbat radical după deschiderea centrului din Vitan. Feed-backul primit era încurajator. Deşi estimaseră un trafic de aproximativ 1,5 milioane de vizitatori în primul an de funcţionare, aşteptările au fost cu mult depăşite.

Nu mai puţin de opt milioane de bucureşteni au trecut pragul mall-ului managerit la acea vreme de Ergen. „Nu îmi venea să cred. În prima zi după lansare eram acolo, în magazine, şi nu puteam să mă mişc”.

Haine vechi şi scumpe

Nu doar clientul şi-a schimbat comportamentul. Succesul lui Ergen a început să schimbe inclusiv percepţia jucătorilor de pe această piaţă. România devea mult mai interesantă. Actorii internaţionali din domeniu începeau să îşi dorească o extindere pe o piaţă virgină şi promiţătoare.

„La început, retailerii aduceau aici colecţii vechi de câţiva ani şi totul era foarte scump. Dar în acele circumstanţe, altfel nu era posibil”, îşi aminteşte directorul de mall, care la zece ani distanţă conduce un oraş de fashion în aceeaşi Capitală.

Începutul concurenţei

Apariţia celui de-al doilea proiect din Bucureşti, condus tot de el, a sporit varietatea, a intensificat competiţia şi mai ales a ridicat numărul lanţurilor străine prezente în retailul româneasc.

„România a devenit atunci unul dintre cele mai importante punct de pe harta destinaţiilor de extindere a retailerilor”. Dar, România era în continuare piaţa unde retailerii făceau legea. „Era supărător, dar înainte să se maturizeze, piaţa avea nevoie de un început”, spune Ergen, care subliniază că îl bucură faptul că a contribuit la formarea retailului modern de la noi.

O piaţă matură

Odată cu inaugurarea Băneasa Shopping City, parte a zonei de retail Băneasa, lucrurile au suferit o ultimă schimbare. „Clientul a devenit unul selectiv, iar piaţa este acum a sa”, subliniază Ergen şi adaugă faptul că în decursul celor zece ani nu s-au schimbat multe. „S-a schimbat totul”.

Tocmai de aceea, acest proiect, în conceperea căruia managerul a intervenit nu de puţine ori, a pornit de la premisă că diferenţa nu trebuie făcută doar prin dimensiune şi arhitectură, ci mai ales prin mixtul de chiriaşi. Pentru că încă de la început a fost gândit ca o destinaţie de fashion, mall-ul din Băneasa a refuzat nenumăraţi retaileri.