Tranzacţii imobiliare îngheţate la Galaţi

25% este scăderea medie a preţurilor proprietăţilor din Galaţi

Portul de la Dunăre nu atrage nici investitori şi nici persoane fizice dornice să-şi cumpere o casă sau să achiziţioneze un teren. Cumpărătorii preferă alte zone, mai dezvoltate din punct de vedere economic. La Galaţi, puţini oameni au salarii îndeajuns de mari încât să-şi poată permite contractarea unui credit ipotecar. Cei care ar putea trăiesc sub spectrul disponibilizării.

Cei care au venituri de peste 1.500 de lei lucrează, în mare parte, pentru companii precum SIDEX sau DAMEN, care anticipează disponibilizări în viitorul apropiat. Aşadar, situaţia economică a locuitorilor oraşului nu este una tocmai bună, efectele acesteia fiind vizibile mai ales în mersul pieţei imobiliare.

„Oamenii de aici nu au bani pentru investiţii sau achiziţii, lucru care face ca, spre deosebire de alte zone unde aflăm că lucrurile se mişcă lent, piaţa imobiliară din Galaţi să fie într-o stare de stagnare totală", spune Daniel Pricop, consultant imobiliar. Pe de altă parte, cei care deţin proprietăţi sunt conştienţi că vânzarea acestora poate reprezenta singura sursă a unui venit din care trebuie să trăiască pe termen nedefinit, speranţele economice ale zonei nefiind prea multe.

Această percepţie îi face pe proprietari să ţină la preţ, iar în timpul negocierii să nu scadă prea mult. De partea celalată sunt potenţialii cumpărători, care nu numai că sunt în număr mic, dar se şi retrag rapid atunci când îşi dau seama de faptul că vânzătorii nu negociază mai deloc. În plus, adaugă Pricop, dacă vorbim de proiecte mari, „cine ar investi într-o zonă care devine, pe zi ce trece, tot mai săracă?".

Investitorii nu sunt atraşi de zonă

Investitorii, fie ei străini sau români, înainte să demarareze un proiect comercial sau rezidenţial, efectuează, cu certitudine, „nişte studii de piaţă, iar rezultatele acestora, dacă vorbim de Galaţi, sunt, cu siguranţă, slabe".

Cât despre cumpărătorii persoane fizice, Pricop îşi aminteşte de cazul unui tânăr cuplu care i-a cerut ajutorul în vederea identificării unei locuinţe în Galaţi. „După ce le-am prezentat opţiunile care se încadrau în bugetul lor, amândoi au fost foarte intrigaţi de preţuri şi mi-au spus că aici, în Galaţi, un apartament cu trei camere are cam aceeaşi valoare cu unul similar din Constanţa, un oraş mai mare şi mai dezvoltat economic, lucru cu care am fost de acord, deoarece nici eu nu-mi explic cum este posibil aşa ceva", povesteşte el.

Mai mult, consultantul spune că, în Brăila, un oraş asemănător din punct de vedere al dezvoltării economice, preţurile sunt cu o treime mai mici faţă de cele practicate în Galaţi.

60.000 de euro pentru două camere

O casă cu trei camere, cu suprafaţa de 110 metri pătraţi, baie, bucătărie şi terasă acoperită, aflată în zona portului, are un preţ de strigare de 55.000 de euro, preţ fix, aşa cum am aflat de la proprietar.

Pe de altă parte, un apartament cu două camere, situat în zona centrală a oraşului, cu suprafaţa de 55 de metri pătraţi, este scos la vânzare la un preţ de 60.000 de euro, „foarte puţin negociabil", potrivit agentului care intermediază vânzarea.

Cât priveşte apartamentele cu trei camere, aflăm, răsfoind un ziar local de specialitate, că putem achiziţiona o astfel de locuinţă, cu suprafaţa de 90 de metri pătraţi, cu îmbunătăţiri, la un preţ de 75.000 de euro. Contactând proprietarul, mai aflăm că preţul nu se negociază, deoarece „el a fost deja scăzut destul de mult".

Apartamentele din Galaţi îşi găsesc tot mai greu cumpărători printre tineri

La Brăila e mai ieftin

Un apartament c u trei camere, complet mobilat şi utilat, situat aproape de centrul oraşului, se închiriază la un preţ de 500 de euro pe lună, sumă care poate să scadă cu maximum 10% doar în cazul în care contractul de închiriere este încheiat pe cel puţin doi ani. O astfel de proprietate se închiriază, în zonele mai mărginaşe ale oraşului, la un preţ cuprins între 250 şi 300 de euro pe lună.

Prin comparaţie, un apartament cu două camere, localizat tot în zona centrală, se poate închiria cu 250 de euro pe lună, preţ fix, dar poate ajunge chiar şi la 350 de euro pe lună, în funcţie de dotări şi îmbunătăţiri.

Pentru cei cu mai multă dare de mână, există şi oferte mai scumpe, cum este cazul unui apartament situat în bloc nou, aflat pe faleză, cu panoramă asupra Dunării din fiecare cameră, care poate fi închiriat cu 600 de euro pe lună.

Dorin Iovan are 24 de ani şi locuieşte cu chirie în Galaţi, într-un apartament cu două camere, însă, aşa cum el însuşi declară, este tentat să se mute la Brăila, unde chiriile sunt mai mici cu aproximativ 25%. „Serviciul meu este într-o zonă aflată cam la jumătatea distanţei dintre Brăila şi Galaţi şi, deşi părinţii şi majoritatea prietenilor îi am în cel de-al doilea oraş, mai mult ca sigur voi alege varianta mutării în Brăila, pentru a-mi diminua cheltuielile lunare", spune tânărul.

Despre acest caz, Daniel Pricop spune că nu este nici pe departe unul singular. În ultimul an, a aflat de zeci de persoane care şi-au manifestat intenţia de a se muta în oraşul vecin, „care, deşi nu stă nici el prea strălucit din punct de vedere economic, totuşi este perceput drept un loc unde ai, cât de cât, mai multe şanse decât în Galaţi şi unde costurile traiului sunt ceva mai mici".

Previziuni sumbre

La fel ca în cazul oraşului vecin, Brăila, exodul tinerilor reprezintă un factor care va influenţa negativ piaţa imobiliară locală în viitor. Atraşi de potenţialul exploatat al altor zone, aceştia preferă să părăsească oraşul natal, în timp ce aici rămân doar persoane trecute de vârsta a doua care deţin deja o proprietate în care să locuiască.

Fenomenul, spune Daniel Pricop, va conduce, în următorii ani, la o reticenţă a investitorilor imobiliari vizavi de oraşul de la Dunăre. Aceştia se vor orienta către zone cu o pondere mai mare a populaţiei tinere, deoarece acest segment reprezintă cea mai mare parte a cumpărătorilor.

Mai mult, la Galaţi, salariile sunt mici, iar creditele foarte greu de obţinut, în timp ce preţurile locuinţelor şi ale terenurilor continuă să fie destul de ridicate. „Aici nimeni nu se grăbeşte să vândă şi nimeni nu să cumpere, iar această stare de fapt nu este de aşteptat să se termine curând", mai spune Pricop. Piaţa gălăţeană va urma, în 2010, trendul general al sectorului imobiliar din România, potrivit lui Marian Chiosa Rotaru, managing partner al Centrului de Investiţii Imobiliare.

Astfel, anul curent reprezintă o continuare a tendinţei înregistrate în 2009, probabil cu scăderi de amploare mai mică. Specialistul adaugă că redresarea pieţei imobiliare depinde de o serie de factori economici, dintre care subliniază creditarea. „Chiar dacă BNR încearcă să stimuleze piaţa creditelor, consider că efectele în sectorul imobiliar se vor resimţi cu un decalaj destul de mare", precizează Rotaru.

Motivele rezidă în faptul că nivelul de trai a scăzut în ultima perioadă, astfel că oamenii nu mai pot accesa sume acceptabile din credite, la nivelul salariilor actuale. În plus, şomajul în continuă creştere restrânge considerabil cererea de credite.

Acces: drumuri naţionale, judeţene şi europene, port, cale ferată
Tipuri de locuinţe: garsoniere, apartamente cu două, trei şi patru camere, case şi vile
Centre comerciale: Metro, Billa, Kaufland,Carrefour
Transport: patru linii de tramvai, patru linii de toleibuz, autobuze
Unităţi de învăţământ: grădiniţe, şcoli generale, licee, două universităţi
Sănătate: nouă spitale, clinici şi cabinete medicale private

Povestea cartierului tău

Galaţiul este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia oraşului, la recensământul din 2002, era de 298.861 locuitori, fiind al şaptelea ca populaţie din ţară după Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova.

Prima menţionare documentară a oraşului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ştefan al II-lea). Galaţiul a crescut în importanţă după ce turcii au cucerit cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, în iulie-august 1484, oraşul ramânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc.

După Unirea Principatelor, dezvoltarea oraşului s-a accelerat. S-au înfiinţat noi şcoli primare şi, de la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Galaţiul a fost bombardat de aviaţia germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime.