Sibienii din Ştrand au vedere la tren
0
Principalul dezavantaj al cartierului este lipsa infrastucturii. Preţurile în scădere atrag însă cumpărătorii din oraşul de pe malul Cibinului. Pe şantiere se lucrează de zor. Chiar dacă accesul în cartier se poate face doar cu tractorul, agenţii imobiliari spun că au reuşit să vândă aici.
Cum traversezi Sibiul, la ieşirea spre Alba Iulia, înainte de McDonalds, în partea stângă se întinde cartierul Ştrand. În spatele restaurantului fast-food, un podeţ traversează Şoseaua Alba Iulia.
Pe acolo, trece din când în când, trenul. Pe partea dreaptă, cum ieşi din oraş e casa regelui Cioabă. Pe stânga, mai mare, mai impunătoare, e casa împăratului Iulian. Această „podoabă arhitecturală" face parte din elementele panoramei pe care o poţi avea de la geamul unora dintre blocurile noi din cartierul Ştrand.
Primele blocuri nou construite din cartier au fost dezvoltate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe(ANL) imediat după anul 2000. O parte dintre angajaţii diverselor instituţii publice s-au mutat aici dintr-un exces de modestie. Chiar dacă aveau salarii consistente, nu au vrut să facă mare caz din asta, ci mereu s-au considerat cazuri sociale, iar autorităţile i-a tratat ca atare.
Dezvoltatorii imobiliari au luat cu asalt această zonă imediat după anul 2002, când s-a promovat intenţia de dezvoltare a zonei respective. Numărul mic de oferte de terenuri cu suprafeţe mai mari din interiorul oraşului a orientat mulţi cumpărători spre aceasta zonă. „Aşa s-a născut Ştrand II", povesteşte Daniel Negrea, directorul agenţiei Immoland.
Muncă din plin
Imediat lângă blocurile ANL mai mulţi muncitori descarcă saci cu mortar dintr-un camion. Se lucrează la finisaje. În faţa unuia dintre blocurile noi un muncitor, cu o ţigară agăţată în colţul gurii, montează pavajul. Aici sunt două clădiri total diferite ca arhitectură. Dezvoltatori diferiţi, care au vrut să fie aproape unul de altul.
Atât de aproape, încât printre blocuri de-abia strecori o maşină. Bălţile se întind mândre peste tot, parcă pentru a oferi clădirilor noi posibilitatea de a-şi admira frumuseţea la fel ca nişte fete în dimineaţa nunţii. Mare parte din terenul de aici a fost intravilan agricol, cu loturi cu suprafeţe generoase, de peste 5.000 de metri pătraţi.
„Proprietarii şi speculanţii imobiliari au anticipat bine potenţialul zonei, astfel încât au apărut imediat după darea în folosinţă a blocurilor ANL parcelările şi schimbarea destinaţiei în intravilan construibil", spune Negrea. În continuare la o aruncătură de băţ, alte două complexuri sunt deja date în folosinţă.
La vremuri noi, străzi noi
Puţin mai sus, înspre oraş, acum cinci ani era teren viran. „Au venit aici firme şi dezvoltatori persoane fizice. Ultimii s-au grupat în echipe de câte trei-patru, participând fiecare cu cota parte financiară, servicii şi teren", explică Negrea. Iulian C. este unul dintre cei care a avut teren aici.
A colaborat cu persoane interesate să dezvolte aici un bloc. A cedat terenul, a mai luat un credit, iar acum are un apartament obţinut relativ ieftin. „Nouă ne-a convenit. Este o zonă liniştită", spune acesta. E plin de blocuri pe aceste câmpuri, cum altădată era plin de oi.
Pe ici pe colo a mai rămas câte un adăpost de animale în paragină.
Dezvoltarea imobiliară de aici a dus chiar la apariţia unei străzi noi care promite a fi în timp una destul de întinsă. Prelungirea Săcel cuprinde doar noile capodopere ale firmelor de construcţii locale. Unde a mai rămas spaţiu liber se toarnă acum fundaţii.
Nu toţi dezvoltatorii stau însă la fel de bine cu banii. La etajul unuia dintre blocuri, pe scheletul bătut de vânt, un investitor stă şi priveşte trist în zare.
Tăcerea blocurilor
Agenţii imobiliari, precum şi o parte dintre proprietari, nu contenesc cu laudele aduse liniştii din cartier. Într-adevăr, nu se aude decât, din când în când, scheunatul vreunui câine uitat pe câmp.
Dacă stai mai în centrul cartierului, poţi auzi însă motoare de camion. Şi asta pentru că, în acest moment, traficul greu este direcţionat pe strada Maramureşului ce desparte cartierul Ştrand în două. Centura Sibiului e un vis.
La fel sunt şi străzile dintre noile clădiri. Cornel Dârcu, director general Imobile Terra, spune că este explicabilă absenţa acestora. Se construieşte mereu şi nu ar ţine mult. Alt dezavantaj vine din faptul că, zi de zi, muncitori în construcţii vă vor ţine companie. Ei şi toate utilajele lor.
Localnicii spun că principalul motiv pentru care cartierul e evitat ţine de accesul dificil cu maşina în zonă. Cu toate acestea concursurile de motociclism off-road sau de raliu se ţin în afara oraşului. Inexplicabil, atâta timp cât există cartierul Ştrand! Unii dintre proprietariii locali povestesc că bălţile, muncitorii şi TIR-urile sunt elemente cu care ajungi să te obişnuieşti.
Mai greu te obişnuieşti însă cu unii dezvoltatori de aici. Hertha e săsoaică şi are un apartament în Ştrand. A stat un timp în Germania. Acum şi-a propus să revină şi să se stabilească la Sibiu. A cumpărat cu banii jos un apartament în unul dintre aceste ansambluri noi. A plătit 66.500 de euro.
Nu a primit prea multe acte de la dezvoltator. Acum,a rămas şi fără gaz. Lumină şi-a tras recent, după eforturi îndelungate. „Apartamentul este bun. Nu perfect. A mai fost nevoie de reparaţii, mai ales în baie. Tot ce vreau acum e să vând acest apartament să scap de toate problemele", spune aceasta.
Planuri pentru Ştrand III
Compania Imobile Terra are spre vânzare loturi de teren şi de cealaltă parte a liniei ferate. Urma ca şi acolo să se dezvolte un cartier rezidenţial. „Este o suprafaţă de 80-100 de hectare pe care se va construi, potrivit proiectelor urbanistice", declară Dârcu.
Anul acesta nu au fost însă tranzacţii cu terenuri. Apartamentele sunt singurele care s-au mai vândut. „Nu e renumit ca fiind un cartier muncitoresc. E unul aflat mereu în dezvoltare", afirmă agentul sibian.
Şi la nivel de construcţie cartierul e unul bun. Structurile sunt bine făcute. În plus, bucătăriile sunt bine delimitate de living, aspect care, la nivelul oraşului Sibiu, este foarte important.
„Sistemul cu bucătăriile americane nu a prins la sibieni. Aceştia gătesc mult şi, prin urmare, preferă compartimentarea clasică", spune Dârcu.
Ieftiniri de 40%
În jur de 70% dintre construcţiile demarate şi finalizate înainte de criză au fost contractate. De circa un an, dezvoltatorii au probleme cu vânzările, dar s-au adaptat la condiţiile de piaţă. „Au micşorat preţurile, au oferit bonusuri şi promoţii la contractare, au introdus ratele la constructori, iar în ultimă instanţă au închiriat apartamentele nevândute", povesteşte Negrea.
În prima parte a anului,apartamentele noi se contractau undeva în jurul a 1.000 euro pe metru pătrat finisat sau 850 euro pe metru pătrat la gri. „Acum se contractează cu 700-800 euro pe metru pătrat, iar finisajele sunt negociate în funcţie de modalitatea de plată", completează reprezentantul Immoland.
Preţul a scăzut faţă de 2008 cu circa 30-40%. La fel şi volumul tranzacţiilor, din cauza crizei. Potrivit datelor Immoland anul trecut garsonierele de aici costau 40.000 de euro faţă de 30.000 de euro acum, iar apartamentele de două camere au coborât de la 65.000 de euro până la 50.000 de euro. Şi apartamentele cu patru camere s-au ieftinit cu până la 20.000 de euro.
Casele costă maximum 170.000 de euro, iar loturile de teren construibil au coborât de la 150-200 de euro anul trecut până la 120-150 de euro pe metru pătrat anul acesta. În general, cartierul Ştrand este bine cotat pe piaţa imobiliară datorită faptului că este unul mai nou, cu blocurile cele mai vechi ridicate în 1978. După anul 2000 au apărut majoritatea imobilelor noi.
„Ca nivel de preţ şi preferinţe ale cumpărătorilor, Ştrand se situează pe a treia poziţie după zona centrală Hipodrom-Dioda-Milea şi cartierul Gară", estimează Negrea.
Prima Casă, devansată de ratele la constructor
Programul Prima Casă a reuşit în Sibiu să irite ambele părţi cuprinse într-o tranzacţie. „Au fost puţine contracte derulate prin Prima Casă, potenţialii cumpărători au îmbrăţişat oferta devoltatorilor cu rate la constructor", spune Negrea.
Tipuri de locuinţe: apartamente vechi şi noi de una până la patru camere, vile, case
Centre comerciale: Plus, Flanco, magazine Alcomsib, în apropiere Metro, Piaţa Ştrand
Transport: un tramvai, două autobuze
Unităţi de învăţământ: Şcoala numărul 1, grădiniţe
Clinici şi spitale: Dispensarul numărul 8
Parcuri: Ştrandul, în apropiere Parcul Sub Arini
Grad de poluare: Nu s-a constat depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane.
Povestea cartierului tău
Municipiul Sibiu a fost unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în Transilvania. Astăzi e unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România.
În vremea romană, Sibiul era cunoscut sub denumirea de Cibinium, de la numele râului ce trece prin oraş, Cibin. De aici provine denumirea românească a oraşului. În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.
Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1233, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.
În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ. Meşteşugarii din oraş erau organizaţi în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat oraş.
Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei.
Se încarcă comentariile...
