Sebeşul creşte pe banii spaniolilor

Oraşul a devenit atractiv pentru investitorii iberici ca urmare a dezvoltării sectorului industrial. Şase din cele opt companii care au ales să construiască ansambluri rezidenţiale în Sebeş au primit finanţare pentru aceste proiecte de la investitori spanioli.

În Sebeş s-au dezvoltat două cartiere principale, axate doar pe construcţii noi. Una dintre zonele spre care s-au canalizat investiţiile este cea de la intrarea dinspre Sibiu. Aici a fost demarat un proiect încă din 2005, dar au fost vândute foarte puţine case. Celălalt cartier cu imobile noi a fost dezvoltat înspre Petreşti.

În această zonă investesc aproximativ opt constructori, dintre care doar şase au mai mult de şase case noi construite. Printre aceştia din urmă se numără foşti muncitori în Spania, un antreprenor local şi compania de construcţii Pomponio.

Fabricile, magnet pentru dezvoltatori

În ultimii ani, Sebeşul a atras prin creşterea masivă a sectorului industrial. „Dezvoltarea pe segmentul rezidenţial a Sebeşului vine ca urmare a investiţiilor din domeniul industrial sau logistic”, explică Răzvan Hudrea, administrator Best Invest Imobiliare. Odată cu acestea, au venit în oraş mulţi expaţi, precum şi muncitori din oraşele învecinate. Pe parcurs, şi veniturile locuitorilor Sebeşului au început să crească din ce în ce mai mult.

Ca urmare, una dintre dorinţele acestora a devenit mutarea în casă nouă. Localnicilor şi muncitorilor din sectorul industrial li s-au adăugat şi o serie de persoane atrase de condiţiile oferite de un oraş mai mic şi liniştit, în care se poate găsi un loc de muncă decent. „Mulţi îşi schimbă domiciliul dintr-un oraş mare în Sebeş, preferând poate acest municipiu pentru a scăpa de agitaţia din oraşele mari cât şi pentru oportunităţile financiare care există aici”, adaugă Hudrea.

Influxul demografic şi creşterea veniturilor au fost observate de câţiva dintre românii care au plecat în ultimii ani în Spania, pentru a lucra în construcţii. Aceştia au spus patronilor de acolo că în Sebeş pot fi câştigaţi bani frumoşi. Spaniolii au pariat pe propunerea românilor. Până acum nu s-au înşelat. Locuinţele noi din Sebeş sunt în cea mai mare parte case. Investiţiile în blocuri au fost sporadice.

Ritm de zece case pe an

În oraş, acest tip de construcţii are, oricum, un regim de înălţime mic, nivelul maxim fiind de patru etaje. Cel mai mare dezvoltator local rămâne, însă, un român get-beget. Viorel Coman este primul care a construit case noi în Sebeş. În ultimii cinci ani, şi-a plasat banii în dezvoltarea a circa 50 de imobile. Au fost construite 20 de apartamente şi 30 de case.

Spre vânzare au mai rămas în această perioadă doar şase apartamente. „Dezvoltările ulterioare vor depinde de ritmul în care va evolua cererea din piaţă. Terenuri avem acum. Încă vreo zece parcele. Pentru acest an vrem să construim cel puţin cinci case noi”, spune Coman, investitor sebeşean şi, în acelaşi timp, unul dintre cei mai buni jucători de golf din ţară. Marja de profit pe care a mizat compania sa variază între 15 şi 36%. Proiectele au fost finanţate în cea mai mare parte din fonduri proprii, doar 25% reprezentând împrumuturi bancare.

Marje mari de negociere

Preţurile la care se vând locuinţele noi variază mult de la un dezvoltator la altul. În plus, se poate negocia mult acum. Suprafeţele utile ale caselor noi variază în general în jurul unei valori medii de 140 de metri pătraţi. Suprafaţa totală a locuinţelor variază însă între 350 şi 500 de metri pătraţi.

Case cu aceste caracteristici se vând la preţuri cuprinse între 100.000 şi 125.000 de euro. „Anul acesta, ca urmare a îngheţării accesului la credite, a făcut ca tranzacţiile de acest tip să se finalizeze şi la valori de 75.000 de euro”, precizează Hudrea. În oraş sunt dezvoltate şi case cu suprafeţe utile mai mari, de aproximativ 170 de metri pătraţi.

Chiriile ţin piaţa în viaţă

Multe tranzacţii se realizează acum pe apartamente vechi. În centru, un apartament vechi, de patru camere, costă circa 80.000 de euro. Preţurile au scăzut, în medie, cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Anul acesta a fost înregistrată o activitate mai intensă şi pe sectorul chiriilor, în special atunci când au fost vizate imobilele noi.

În mod normal, pe acest segment nu sunt foarte multe apartamente de închiriat, pentru că majoritatea localnicilor locuiesc în imobilul proprietate personală. O cerere crescută vine însă din partea angajaţilor străini din Sebeş, în special italieni şi olandezi. Aceştia preferă apartamentele cu o cameră sau două, utilate în totalitate. „Preţul este de 200 de euro, iar dacă doreşti o casă mai mare, nemobilată, plăteşti circa 400 de euro”, precizează administratorul Best Invest.

În deplin contrast cu dezvoltarea pieţei chiriilor se situează cea a terenurilor. Din luna noiembrie, vânzările au fost blocate. „Terenuri care valorează 65 de euro metrul pătrat nu le mai poţi vinde acum cu mai mult de 25 de euro. Încă mai există activitate în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri agricole”, arată Hudrea.

Pe acest segment, a fost o perioadă în care preţurile creşteau foarte mult, ajungând la valori cuprinse între 500 şi 1.000 de euro. „Ni se întâmpla să intermediem de trei ori în jumătate de an vânzarea aceleiaşi parcele. Fiecare proprietar o vindea mai scump”, explică agentul imobiliar. Până acum, preţurile creşteau mult ca urmare a faptului că oamenii de aici aveau bani. Acum, acest lucru nu mai e posibil.

Zonă de trafic, zonă cu potenţial

Judeţul Alba este unul dintre cele mai afectate din punct de vedere imobiliar. „Sebeşul va fi, însă, primul oras din judeţ care va iesi din acestă criză imobiliară. Este un oras potent financiar, cu o poziţionare geografică de invidiat, aflându-se la intersecţia a două drumuri europene şi naţionale”, crede Hudrea. În acestă perioadă, investitorii mari caută terenuri pentru supermarketuri, dezvoltări logistice sau investiţii industriale.

Povestea cartierului tău

Oraşul Sebeş Alba este, prin excelenţă, unul săsesc. Denumirea sa în germană este Mühlbach sau Mühlenbach, ceea ce se traduce prin Pârâul Morii. În 1910, mai mult de jumătate dintre locuitorii oraşului erau saşi. Acum, aceştia reprezintă doar 1,5% din populaţie.

Oraşul a fost întemeiat în secolul XII-lea, de colonişti saşi. Aici au venit populaţii din zona Rinului şi din Moselia, actualul Luxemburg. Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, „Rheinfranken“.

Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele şapte cetăţi ale ţării.

Acum, prelucrarea lemnului, confecţiile şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei locale.

Râpa Roşie este situată la doar trei kilometri de oraşul Sebeş, în partea de nord. Aceasta este o rezervaţie geologică, cu o suprafaţă de zece hectare. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 şi 100 de metri.

Apa ce sapă în lutul colinei a lăsat în urma trecerii ei forme ciudate de coloane, turnuri, piramide, toate de culoare roşiatică. Hăuri adânci se deschid în stanga şi în dreapta, iar apa de ploaie formează pârâiaşe sângerii, ce se prăvălesc în fundul văgăunilor.

În apropierea Sebeşului se află Lancrămul, oraş în care s-a născut şi a copilărit Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filosof român, decedat la Cluj, în 1961.

Transport în comun: trei autobuze spre Petreşti, Lancrăm şi Răhău.

Unităţi de învăţământ: o bibliotecă municipală, şapte şcoli generale, dintre care trei în localităţile dimprejur, patru licee, şapte grădiniţe.

Clinici şi spitale: Spitalul Municipal Sebeş, 11 cabinete medicale, două laboratoare, opt cabinete stomatologice, nouă farmacii, dintre care una veterinară.

Parcuri: spaţii verzi.

Grad de poluare: Ca urmare a analizelor bacteriologice efectuate de către Autoritatea de Sănătate Publică Alba, şapte izvoare din oraş aveau apa poluată.