Adevarul.ro

Anii `90 au adus în peisajul imobiliar din oraş primele vile. Reghinenii nu îşi doresc case în ansambluri rezidenţiale sofisticate. Cele două elemente după care ei se ghidează în achiziţia unei locuinţe sunt „ieftin” şi „simplu”.

Populaţia Reghinului a crescut în ultimii 160 de ani de şapte ori.Potrivit datelor Primăriei locale, în 1844, avuţia oraşului, cu circa 5.000 de locuitori, se ridica la 116.561 florini, din care 16.255 florini era valoarea moşiilor.

Restul reprezenta capital. În 1882, oraşul avea 8.074 de locuitori, din care 2.522 germani, 1.577 români, 2.564 maghiari, şi 1.341evrei. În secolul trecut, populaţia a crescut exponenţial, de la 18.091 de rezidenţi în 1956 la 36.173 de locuitori în 2002. Creşterea demografică a însemnat, implicit, şi dezvoltarea de noi locuinţe.

500 de hectare introduse în intravilan

Anul 1959 a adus „pe piaţă” primele blocuri „comuniste”  pe strada Şcolii, din Parcul popular şi actualul cartier Mihai Viteazul. Aceste prime clădiri de apartamente din oraş sunt finalizate eşalonat în 1960.

Următarul puseu al dezvoltării imobiliare a avut loc cu trei decenii mai târziu, în anii `90. Atunci au apărut primele locuinţe individuale, la ieşirea din Reghin spre Bistriţa. „Dezvoltarea acestei  zone a început în anii `90, dar de-abia în 1999 parcelele respective au fost introduse în intravilan.

S-au făcut Planuri de Urbanism Zonal, prin care s-a încercat reglementarea situaţiei căilor de acces. Oamenii au înţeles, au cedat din terenurile lor suprafeţele necesare lărgirii acestora”, spune inginerul Aurel Pop, şef serviciu în cadrul Primăriei Reghin. Momentan, accesul este încă dificil, pentru că străzile nu sunt încă asfaltate. Periferia de Vest a oraşului este pe primul loc în topul suprafeţelor introduse în intravilan prin Planul de Urbanism General (PUG), actualizat între 2006 şi 2008.

Mai mult de jumătate din totalul terenului introdus în intravilan prin PUG este situat în această arie. Casele noi din această parte a oraşului au fost ridicate fie în regie proprie, fie de către firme de construcţii mici. Preţul unui metru pătrat de teren variază între 20 şi 40 de euro. Alte direcţii de dezvoltare sunt zona industrială, pentru investiţii de profil şi terenurile situate de-a lungul drumului naţional.

Primele tentative din partea dezvoltatorilor au apărut în anii 2005 – 2006. „Reghinul nu are priză la rezidenţial. Lumea de aici vrea ieftin şi simplu, nu ansambluri rezidenţiale sofisticate”, spune Dorel Demeter, administrator al agenţiei locale Regun Imobiliar.

Proiect mixt comercial-rezidenţial

Pe aceste concepte şi-a bazat strategia de marketing şi compania Risel Investiţii & Dezvoltare, dezvoltatorul proiectului Reghin City Center.

 „Ansamblul a fost gândit pentru a oferi spaţii de locuit pentru buzunarele şi necesităţile oricărui om al locului”, spune Iancu Risel, manager general şi acţionar al companiei dezvoltatoare. O garsonieră costă 50.000 de euro, un apartament cu două camere – 65.000 de euro, iar unul cu trei camere – 80.000 de euro. Preţul include şi locul de parcare.

Potrivit ofertei, cei care vor achiziţiona, cu banii jos, o locuinţă în acest ansamblu vor primi ca bonus un autoturism. Alte modalităţi de plată includ rate pe o perioadă de 15 ani, cu un avans de 30% plătit în 12 tranşe lunare, precum şi credit de la dezvoltator sau bancar, garantat cu locuinţa respectivă.

Reghin City Center va cuprinde 128 de locuinţe, cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 100 de metri pătraţi. Complexul  va fi terminat în două faze. Primele 32 de unităţi vor fi gata până la 31.03.2010, iar următoarele 96 la sfârşitul anului viitor. Reghin City Center va fi dotat cu un centru medical  complet echipat, grădiniţă, locuri de joacă pentru copii, cinematograf, spaţii verzi. Ansamblul va cuprinde şi un centru comercial , ce va fi gata la sfârşitul acestui an, cu o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi.  Acesta va beneficia la rândul său de 400 de locuri de  parcare.

Micii dezvoltatori contraatacă

Un alt ansamblu de locuinţe, aflat deja în stadiu avansat, este ridicat de Primărie. Este vorba despre un bloc de 120 de apartamente şi 1.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi garaje la parter. Clădirea se află în cartierul Unirii, într-o zonă cu utilităţi.  Preţul mediu pe metru pătrat construit este de 680 de euro, plus TVA. La garaje, costul este de aproximativ 500 de euro pe metru pătrat, iar la spaţiile comerciale s-a stabilit un preţ de 1.000 de euro pe metru pătrat.

În afara acestor dezvoltări, mai sunt şi altele, de mai mici dimensiuni. „Există şi investitori privaţi, care ridică blocuri de 12 – 18 apartamente. A existat, în fază de studiu, un ansamblu de 80 de apartamente, din care s-au ridicat şi finalizat aproximativ 20 de unităţi şi acum sunt în desfăşurare lucrările pentru alte 20 de locuinţe. Este situat în sudul municipiului”, spune Aurel Pop.

Preţul mediu pe metru pătrat la apartamentele noi se situează în jurul valorii de 1.000 de euro, cu TVA inclus, potrivit lui Dorel Demeter. Unul dintre cele mai căutate cartiere pe segmentul blocurilor construite înainte de 1989 a fost, până de curând,  zona Libertăţii.

„Vă pot spune preţuri din toamnă, pentru că la ora actuală nu se mai efectuează tranzacţii pe acest segment. Pentru un apartament de trei sau patru camere, în suprafaţă de 90 – 100 de metri pătraţi, situat în blocuri ridicate de Primărie după 1989, se cere un preţ între 50.000 şi 60.000 de euro. Cele mai vechi sunt în general nedecomandate şi sunt mai puţin căutate”, spune Demeter. Un alt segment „îngheţat” din punct de vedere al vânzărilor este cel al caselor vechi.

Povestea cartierului tău

Reghinul a fost, încă din secolul al XVII-lea, un important centru comercial. Materialele de construcţii locale erau încă de pe atunci căutate. În anul 1630 de pildă, se înregistra un intens comerţ cu produsele morii de hârtie şi ale fabricii de faianţă din Gurghiu, înfiinţată încă din 1561. În 1790 s-a construit fabrica de porţelan.

Industria lemnului a fost una foarte dezvoltată în trecut. În 1779 apar comercianţii de lemn prin plutărit pe Mureş, de la Lunca Bradului până la Arad. Drumul dura trei săptămâni. Între 1922 şi 1926 funcţionează în localitate firma A.G. Hiag, cu un capital de 2,5 milioane lei. Firma construieşte, pe actualul sector AGROMEC, o fabrică de cherestea înzestrată cu maşini cu aburi şi trei gatere. În anul 1926 se transforma în SA „Transilvania”, care din 1978 produce lăzi.

O activitate economică susţinută a atras întotdeauna şi băncile. La fel s-a întâmplat şi în Reghinul secolului al XX-lea. În 1928, anul premergător Marii Crize, Casa de Economii şi Credite, înfiinţată în 1865, avea un fond de 50 milioane lei şi realiza un venit anual de 765.847 lei. Banca Comercială şi Industrială SA avea un fond de bază de 2 milioane lei, iar Banca „Mureşana” dispunea de un fond de trei milioane lei si o rezervă de 1,2 milioane lei.

Criza economică din anii 1929 – 1933 a atins şi Reghinul. În acest context, în 1933 apare revista „Glasul Şomerilor”, editată de Ion Sularu. În acelaşi an vede tiparul şi publicaţia săptămânală „Credinţa”, al cărui iniţiator a fost Vasile Netea.

Tipuri de locuinţe:  Apartamente noi cu una – trei camere în construcţie, locuinţe în blocuri vechi

Centre Comerciale: Billa, în construcţie Reghin City Center, magazine de cartier

Transport în comun: autobuze

Unităţi de învăţământ: zece grădiniţe cinci gimnazii şi şcoli generale, trei grupuri şcolare, un liceu particular

Clinici şi spitale: Spitalul Municipal „Eugen Nicoară”

Parcuri: Reghinul are 41 de hectare de parcuri şi spaţii verzi

Grad de poluare: În judeţul Mureş, calitatea aerului a fost monitorizată numai în municipiul Tîrgu Mureş.

500.000 de lei costă o casă veche cu 14 camere.

Preţul unui metru pătrat de teren în vestul oraşului variază între 20 şi 40 de euro.