2009, un an de glorie pentru Calea Rahovei

Tranzacţiile cu apartamente construite înainte de 1989 în cartierul bucureştean au depăşit, în ultimele două luni, nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Programul „Prima Casă“ a produs agitaţie printre cei care deţin apartamente în cartierul bucureştean. Proprietarii au obţinut sume cu 30% mai mari decât preţul pieţei.

Pe Calea Rahovei e greu să găseşti apartamente noi. Singurele blocuri care mai ies în evidenţă sunt cele devenite celebre după ce reprezentanţii locali au decis să le vopsească în urmă cu ceva timp, în mijlocul unei campanii electorale. Dezvoltatorii au mers cu proiectele lor la oarecare dinstanţă de acest cartier, la ieşirea pe Şoseaua Alexandriei. Lipsa ofertei pe segmentul de rezidenţial nou nu a coincis cu o stagnare a vânzărilor în această zonă, ba dimpotrivă. Acestea au crescut, în special în ultimele două luni, perioadă în care şi preţurile au reuşit uşor să atingă iar nivelul de anul trecut.

Cele mai mari apartamente

Anul acesta au fost tranzacţii, majoritatea vizând apartamentele. Cele mai vândute au fost garsonierele, urmate de apartamentele de două camere. Preţurile au cunoscut o evoluţie dictată de fenomenele din piaţă. „Dacă la începutul acestui an un apartament cu două camere de 50 de metri pătraţi utili era vândut cu aproximativ 50.000 de euro, după lansarea programului «Prima Casă», acesta a ajuns să coste 65.000 de euro“, spune Constantin Ciupitu, consilier imobiliar Rasig Group. Acesta este practic nivelul atins în 2008 de costul apartamentelor.

Punctul maxim în ceea ce priveşte valoarea de tranzacţionare a apartamentelor în această zonă l-a reprezentat anul 2007, când unităţile cu două camere ajunseseră să coste 110.000-120.000 de euro. Anul trecut s-a înregistrat o ieftinire abrubtă până la un nivel de 70.000 de euro, continuată la începutul acestui an.

În ultimele luni a mai crescut şi numărul tranzacţiilor. „Raportat la perioada similară a anului trecut, volumul acestora chiar a fost mai mare. 2008 a fost un an prost din punct de vedere imobiliar în această zonă“, spune Ciupitu.

Mulţi clienţi au preferat operaţiunile de tip move-up. „Se vând în general apartamente de două camere, pentru a se achiziţiona imobile mai mari. Sunt mulţi şi cei care renunţă la proprietăţile de aici şi se mută în în provincie“, spune agentul Rasig.

Apartamentele din cartierul Rahova au în general suprafeţe mari. Între acestea se remarcă cele de pe strada Mihail Sebastian. Aici, unităţile de două camere ajung şi la 62 de metri pătraţi utili. „Pentru astfel de apartamente, preţurile cerute sunt şi de 70.000 de euro.Cartierul Rahova cuprinde practic cele mai mari apartamente construite în Bucureşti înainte de 1989“, punctează Ciupitu.

Casele, un segment lipsit de cerere

Chiriile, spre deosebire de preţurile de vânzare, s-au ieftinit până în luna august. „Apartamentele cu două camere erau oferite clienţilor cu valori de 250-300 de euro lunar, maximum 350 de euro. Acum e o perioadă a creşterilor de preţ pe acest segment, dar se vor stabiliza iar“, punctează Ciupitu.

Terenuri sunt scoase la vânzare, dar nu se realizează deloc tranzacţii. Exact pe Calea Rahovei nu poţi găsi oferte, dar sunt altele în zonele limitrofe. „Ca preţ se cere aproximativ 300 de euro pe metru pătrat, spre deosebire de valori de 600-1.000 de euro solicitate în urmă cu doi ani“, spune acesta.

Pe segmentul de case şi vile preţurile au scăzut substanţial. „În 2008, valorile acestora erau de 110.000-150.000 de euro. Acum sunt oferite cu aproximativ 80.0000 de euro. Indiferent de preţ, însă, aceste imobile nu se tranzacţionează“, declară agentul Rasig. Fortuna Residence este unul dintre complexele noi din apropierea acestui cartier. „Au fost tranzacţii în anul 2009. Cele mai multe dintre ele au fost rezervări, făcute de când a apărut programul «Prima Casă». Numărul lor a fost unul satisfăcător“, spune Cristina Popova, reprezentant vânzări Premium Imobiliare, companie care s-a angajat să vândă aceste locuinţe.

Proiecte noi, departe de trafic

În ultima jumătate de an, preţurile au fost reduse de la 1.000 de euro plus TVA pe metru pătrat la 800 de euro cu TVA inclus, iar locul de parcare este oferit gratuit. Pentru cine doreşte un al doilea loc de parcare , preţul este de aproximativ 3.000 de euro. În momentul de faţă, în Fortuna Residence sunt trei blocuri finalizate a câte 27 apartamente fiecare. „Acum  mai avem 15 apartamente disponibile“, dezvăluie Popova. Suprafeţele apartamentelor din acest ansamblu sunt mari.

Cel mai mic apartament de două camere are 91 de metri pătraţi construiţi. Mai sunt disponibile două unităţi de trei camere,la o suprafaţă construită totală de 131 de metri pătraţi.

Blocurile sunt construite din cărămidă iar pereţii din interior sunt tot din caramidă. Imobilele sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului Bucureşti, iar zona aparţine administrativ de oraşul Bragadiru. Ansamblul este situat la trei kilometri de cartierul Rahova, într-o zonă metropolitană. „Am ales să vindem aici pentru că la ora actuală zona de sud este cea mai aerisită din toate punctele de vedere, trafic, poluare, construcţii . Această regiune are un puternic potenţial comercial, potenţial imobiliar în creştere“, spune Popova. 

Povestea cartierului tău

Calea Rahovei, cunoscută drept Uliţa Calicilor sau Drumul Florăreselor, reprezenta, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, una dintre cele mai importante artere de circulaţie din Bucureşti, care asigura accesul principal spre centrul oraşului şi ieşirea spre Alexandria.

În urma industrializării Capitalei, Calea Rahovei a devenit parte a unui sector industrial, cuprins între Arsenalul Armatei din Dealul Spirii şi Şoseaua Panduri şi delimitat de Gara Filaret şi de Cotroceni.

După 1950, cartierul a intrat în declin, în primul rând pentru că îi lipsea infrastructura, iar pe de altă parte din cauza existenţei aici a Penitenciarului Rahova. Până în 1980, teritoriul era ocupat de case mici, specifice cartierelor mărginaşe capitalei.

În anii 1980, cartierul cunoaşte o transformare radicală, datorată construirii Centrului Civic şi Palatului Parlamentului, care a presupus demolarea parţială a clădirilor aflate pe Dealul Arsenalului şi distrugerea aproape în totalitate a cartierului Uranus. Ţinând cont de faptul că, în momentul sistematizării, nu exista niciun spaţiu de agrement, pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare a fost amenajat actualul parc Sebastian.

Construcţia penitenciarului Rahova în forma actuală a început în anul 1991 pe amplasamentul vechiului penitenciar care a funcţionat la o capacitate de 2.250 persoane, începând cu 1973 până în anul 1998 când a fost demolat. Darea în folosinţă a celui actual s-a făcut în etape, începând cu anul 1997.