Otopeni, oraş-dormitor sau oraş-birou?

Ani de-a rândul, primăria locală a depus eforturi considerabile pentru „a ţine în lesă“ dezvoltarea imobiliară. Construcţia de locuinţe a fost frânată, dar s-a încurajat dezvoltarea pe segmentul office. La câţiva paşi distanţă, autorităţile primeau cu braţele larg deschise investitorii de pe segmentul rezidenţial, cei din Otopeni s-au dovedit ceva mai ostili acestui fenomen.

Segmentul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din oraş rămâne cel de birouri. Aici se manifestă cel mai mare interes şi Primăria este ceva mai deschisă în a încuraja aceste activităţi. Chiar şi unii din dezvoltatorii imobiliari locali vând locuinţele construite ca sedii de firme. „Nu ne dorim să fim un oraş-dormitor al Capitalei", punctează mândru Marian Boangăr, arhitect-şef al oraşului.

Unii dintre cei care au construit deja în oraş spun că au făcut o alegere proastă. Infrastructura are mari probleme. Alţii spun că aceste probleme sunt inerente, pentru că este vorba despre un oraş a cărui populaţie se măreşte considerabil de la an la an. Acum patru ani, în oraş locuiau aproximativ 8.000 de oameni. Acum sunt 12.000. Nici Pipera nu stă mai bine la capitolul infrastructură şi, cu toate acestea, puţini investitori au fost stopaţi să construiască aici pe acest considerent. „Primăria şi-a dorit mult să nu permită o dezvoltare haotică în Otopeni", adaugă reprezentantul autorităţilor.

Rezidenţialul nu aduce bani la buget

Acesta e un lucru de care e sigur Marian Boangăr. Din actele oficiale reiese că în oraş există interes pentru dezvoltarea imobiliară. Arhitectul-şef atenţionează că nu tot ce scrie pe hârtie e adevărul pur. „Au luat mulţi autorizaţii. Puţini au construit însă. Alţii au cumpărat terenul, au luat autorizaţii de construire şi vor astfel să vândă la un preţ mai bun", spune Boangăr.

În 2008, Primăria Otopeni a eliberat 439 de autorizaţii pentru construire, din care nouă au fost cerute pentru clădiri de birouri. Aproximativ 305 acte au fost cerute pentru a construi ceva pe segmentul rezidenţial. Dintre solicitanţi au fost 18 firme, dintre care doar şase au avut planuri măreţe. Au construit ceva până în acest moment doar trei. Vitra Real Estate şi Primak Invest sunt principalii dezvoltatori de până acum pe segmentul rezidenţial.

Anul trecut numărul de autorizaţii eliberate a scăzut cu 48%. Doar 128 de acte mai vizau construcţia unor locuinţe. Dintre acestea una a fost cerută de o companie cu acţionariat irlandez şi spaniol, MacAnthony Reality International. Această companie a devenit celebră în urmă cu patru ani prin intermediul unei anchete realizate de The Sunday Times.

Potrivit publicaţiei britanice, unii angajaţi ai companiei au exagerat considerabil nişte date despre proprietăţi din diverse ţări, în special din Bulgaria, oferind informaţii incorecte clienţilor. Boangăr spune că deocamdată nu au anunţat că vor să şi construiască în Otopeni. Au luat doar permisul de construcţie.

Locuinţe de lucru

Viitorul pare unul al clădirilor de birouri chiar şi pentru cei implicaţi în investiţii pe zona rezidenţială. „Se construiesc clădiri de birouri şi acesta reprezintă un mare potenţial al oraşului", afirmă Radu Rădulescu, directorul de vânzări de la Primak Invest. Momentan, 10% din clienţii din cadrul complexurilor dezvoltate de firma pe care o reprezintă sunt persoane juridice. Ei achiziţionează apartamente pentru a le transforma ulterior în sedii de firmă. Principalul proiect este Golden Residence, unde au fost vândute opt blocuri.

Ansamblul ar trebui să aibă în momentul finalizării 144 de locuinţe. Sunt finalizate deja o sută de unităţi. „85% dintre clienţi sunt bucureşteni, dar avem şi persoane din Cluj, Braşov şi Ploieşti care au cumpărat. Aceştia folosesc de obicei apartamentele ca puncte de lucru pentru diverse firme", declară Rădulescu.

Acest fenomen nu a fost posibil în alt complex mare din oraş, Gran Residencia. „Am avut cereri multe în acest sens, dar am decis de la început să nu oferim imobile pentru birouri. Locuinţele sunt disponibile doar pentru persoane fizice", spune Alin Şerban, consultant de vânzări în cadrul Neocasa.

Infrastructura,o speranţă

Ritmul în care s-a dezvoltat oraşul a făcut ca puţini să aibă acces la apă curentă, canalizare sau iluminat public. Rădulescu estimează că în vară s-a ajuns ca 60% din populaţia oraşului să aibă apă curentă. Adrian Botoagă, reprezentant al proiectului Otopeni Bridge, e ceva mai dur în exprimare: „Numai 20 % din populaţie are apă curentă, 25 % au canalizare, 85 % şi-au tras gaze şi curent pe banii lor, 20 % din străzi sunt asfaltate". Aceste probleme nu par, însă insurmontabile.

„Infrastructura e dezvoltată acum în special în zona cu populaţie mai mare, respectiv în centru. Dacă aceasta va fi bună, vor veni şi mai mulţi investitori", crede Boangăr. Nici cei de la Otopeni Bridge nu neagă interesul de a investi în continuare în cazul îmbunătăţiirii acestui aspect. „Vom mai construi peste trei-patru ani după ce se va fi terminat criza, băncile vor oferi condiţii de creditare mai bune pentru cumpărători şi după ce se va mai moderniza infrastructura", afirmă reprezentantul acestui complex.

Un lucru este însă clar: infrastuctura nu este în pas cu dezvoltarea imobiliară. „Oraşul s-a dezvoltat rapid pe termen scurt. E normal să nu ţină pasul în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii", este de părere Rădulescu. Acesta punctează că s-a construit deja o staţie de epurare a apei şi un punct de transformare de tensiune medie care ar putea face ca aceste probleme să poată fi rezolvate începând cu acest an. „Noi am mai cumpărat deja un teren de 32.000 de metri pătraţi în oraş pe care dorim să construim 350 de case", afirmă optimist directorul Primak.

Şi cei de la Neocasa sunt mulţumiţi. „În ultimii ani s-au făcut investiţii masive în infrastructura oraşului şi aici mă refer la canalizare, străzi asfaltate, staţie de epurare, grădiniţe şi şcoli modernizate, urmate firesc de investiţiile din domeniul imobiliar, cererea fiind una destul de mare pentru aceata zonă", completează Şerban.

Caruselul preţurilor

Şi în Otopeni, în ansamblurile noi valorile plătite de cei care locuiesc aici variază în funcţie de momentul achiziţiei. „În aprilie 2007, când am lansat proiectul, preţurile începeau de la 1.100 de euro pe metru pătrat construit. Au ajuns ca vârf în decembrie 2008, preţul fiind în jur de 1.500 de euro pe metru pătrat plus TVA", detaliază Alin Şerban. Acum, încă mai sunt oferte în ansamblu. Apartamentele achiziţionate până în sărbătorile de Paşte dispun şi de un loc de parcare exterior gratuit. Preţurile pentru apartamentele de două camere încep de la 81.000 de euro, în această valoare fiind inclusă şi parcarea.

În Otopeni Bridge, preţurile au scăzut cu maximum 30% faţă de valorile înregistrate în 2008.În Golden Residence acum toate apartamentele costă fie 89.000 de euro pentru locuinţe cu două camere, fie 99.000 de euro pentru cele cu trei camere. Suprafeţele variază între 89 şi 106 metri pătraţi.

Dezvoltatorii Gran Residencia, Vitra Real Estate, au implementat recent un sistem de achiziţionare prin care vor să atragă cât mai mulţi clienţi. Este vorba despre sistemul rent to buy. Acesta presupune că pe o perioadă de trei ani se poate plăti o chirie lunară care variază între 500 şi 1.000 de euro. După această perioadă, se poate opta sau nu pentru achiziţia apartamentului. Din suma plătită în toată această perioadă 60% rămâne drept chirie propriu-zisă, iar 40% va fi considerată preţ parte din preţul plătit pentru imobil.

Povestea cartierului tău

Iniţial, actualul oraş Otopeni, atunci sat, avea denumire de Hodopeni. Acest termen se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. În secolul al XVIII-lea apare denumirea de Otopeni. Statutul de oraş a fost obţinut în urmă cu zece ani, ca urmare a dezvoltării rapide, facilitată de apropierea de Bucureşti.

În oraş se află Insitutul de Geriatrie şi Gerontologie Ana Aslan. Acesta a luat fiinţă în anul 1952. Institutul a fost primul de profil de pe glob şi a devenit foarte repede celebru. Pe parcursul anilor, peste 30 de şefi de state şi un număr impresionant de personalităţi din lumea artistică şi culturală din lumea întreagă s-au numărat printre pacienţii Institutului, care s-a dezvoltat rapid ajungând la un număr de 600 de paturi în clinicile din Otopeni şi Căldăruşani. S-au organizat, de asemenea, un ambulatoriu în Bucureşti, plus 190 de cabinete de geriatrie în toată ţara, inclusiv secţiile exterioare din hotelurile de la Eforie, Magalia, Herculane.

Echipa de fotbal locală se numeşte CS Otopeni. Aceasta a fost înfiinţată în anul 2001. În ediţia de campionat 2003-2004 au promovat în Liga a doua. În toamna anului 2003 au reuşit şi performanţa de a juca în optimile Cupei României, fiind eliminaţi de Dinamo Bucureşti. În 2008 au promovat în prima ligă. Nu au un stadion adecvat, aşadar au jucat meciurile de acasă pe stadionul Astra din Ploieşti.

Aeroportul este alt punct de interes în oraş. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuşi, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3.500 de metri. Modernizările au continuat prin crearea unui foaier pentru celebrităţi, odată cu vizita în anii 1960 a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România.

Tipuri de locuinţe: apartamente vechi de una până la patru camere, case.
Centre comerciale: Carrefour, Metro, Arabesque.
Transport: Oraşul nu are linii proprii de transport în comun. Legătura cu Bucureştiul este realizată prin liniile expres RATB, şapte linii normale sau prin transport maxi-taxi pe ruta Bucureşti-Periş.
Unităţi de învăţământ: trei grădiniţe, o secţie cu grupe de preşcolari şi un liceu
Clinici şi spitale: o policlinică, un dispensar medical, două cabinete stomatologice, trei farmacii.
Parcuri: Parcul central.
Grad de poluare: Poluare fonică în urma proximităţii faţă de Aeroport.