Locuinţele noi din Girocului, mai ieftine

Locuinţele noi din Girocului, mai ieftine

Programul „Prima Casă“ a dus la apariţia bruscă a unei cereri consistente în cartierul timişorean. Cu toate acestea, volumul tranzacţiilor este minim. Preţul apartamentelor a cunoscut variaţii semnificative în ultima perioadă. Scăderile de preţ s-au înregistrat mai ales oe segmentul imobilelor ieftine.

Citeşte şi:
Cum pescuiesc dezvoltatorii imobiliari clienţi în apele tuburi ale crizei

Programul „Prima Casă“  a influenţat piaţa locală de locuinţe. „Marea majoritate a apartamentelor se vând în această variantă“, spune Aurel Vid, manager al agenţiei imobiliare timişorene Sovida. Programul „Prima Casă“  a dus la o creştere a preţurilor în special pe segmentul de apartamente vechi, unde s-a înregistrat o majorare de 10-15%.

„Cele noi au rămas la aceleaşi preţuri, ba unii chiar au mai ieftinit puţin“, adaugă Andrei Stanciu, agent în cadrul Imodivers. Prin „Prima Casă“  s-au încheiat doar antecontracte. „Nu s-au făcut tranzacţii propriu-zise“, precizează Liviu Andrei Văcaru, de la Imondo.

Chiar dacă statul a dat mai degrabă un impuls vânzătorilor, care au văzut în acest program şansa de a cere mai mult pentru proprietatea lor, comparativ cu perioada similară din anul precedent, imobilele sunt scoase în piaţă cu valori mai mici cu 30-40%.

„Preţul se stabilizează acum, cât programul «Prima Casă» este în desfăşurare. Nu se pot lăuda nici timişorenii că acesta se derulează excepţional. Băncile se gândesc prea mult, actele odihnindu-se aici cam două luni“, spune Vid.

Totuşi, piaţa din oraşul de pe Bega a ieşit din amorţeală. „La începutul anului, activitatea imobiliară era moartă. Acum există cerere, dar nu sunt tranzacţii propriu-zise“, crede Stanciu.

Foame de bani

Timişorenii caută să câştige acum în fiecare stadiu al unei tranzacţii. În acest scop, un prim pas îl reprezintă şi renunţarea la serviciile agenţiilor imobiliare, potrivit lui Stanciu. Proprietarii profită de orice zvon din piaţă. „Dacă înainte de lansarea programului „Prima Casă“  puteau fi găsite şi garsoniere cu 26.000 de euro, acum cu greu mai găseşti ceva sub 30.000 de euro“, exemplifică ­Văcaru.

Pe segmentul rezidenţial nou, în Girocului pot fi găsite atât blocuri îngrămădite unele în altele, cât şi vile spaţioase aparţinând protipendadei timişorene. „Construcţiile s-au făcut haotic, cu mari probleme urbanistice. Unde s-a găsit câte un petec de teren, fiecare a dezvoltat ce a vrut“, explică Văcaru.

În partea centrală a cartierului sunt locuinţe vechi, construite după 1977. Apartamentele confort I cu două camere au suprafeţe utile de 60-64 de metri pătraţi, iar cele de confort II au 51 de metri pătraţi utili.

O altă zonă a acestui cartier este porţiunea din jurul Spitalului Judeţean. La sud de fosta zonă Lidia este cartierul Plavăţ, care este parte din Girocului. Aici sunt blocuri cu un confort sporit, construite tot înainte de 1989.

În sud-est s-a dezvoltat cartierul Braytim, după numele firmei franceze care a început aici construcţia de vile. Zona mai este numită şi Cartierul Francez. Vilele au, în general, două etaje. Mulţi dirctori de companii locale locuiesc aici.

Blocuri mici, finisate „la gri“

Localitatea Giroc este deja aproape unită cu Timişoara. Pe o distanţă de doi-trei kilometri, aici s-a tot construit. „Printre proiectele de aici ar fi Construzzioni Pallady sau Epoks. Aici au fost construite şi trei scări de bloc special pentru medici“, spune Văcaru. În această zonă se ridică blocuri cu apartamente, mai puţin case sau vile.

În cartier se află în desfăşurare şi construcţii mici, blocuri cu maximum 12 apartamente. „O parte dintre acestea sunt la faza de gri, proprietarul urmând să le finalizeze în momentul în care se încasează un avans pentru apartamentul respectiv“, precizează Claudia Câmpeanu, agent Intermedius.

O parte dintre proiecte au rămas doar pe hârtie, dezvoltatorilor fiindu-le frică să înceapă să mai construiască prin resurse proprii sau cu finanţare de la bănci. Avantajul major al  acestui cartier este faptul că se găseşte în oraş, există carte funciară de Timişoara, iar dezavantajul este că nu există utilităţi în cea mai mare parte a cartierului şi nici infrastructură.

Mansardele, variantă de criză

Mansardarea clădirilor existente este la modă în Girocului. Începând încă de acum doi ani, diverse firme s-au angajat să realizeze anveloparea termică a unor blocuri în schimbul dreptului de a mansarda clădirile respective. „Este în continuare o afacere bună, având în vedere că, în plină criză, a fost un domeniu în care s-au mai înregistrat tranzacţii“, spune Văcaru.

Preţurile sunt de 37.000 de euro pentru o mansardă cu două camere şi de 46.000 de euro pentru una cu trei camere. Asta înseamnă o medie de 600-700 de euro pe metru pătrat. Au fost vândute mansarde chiar şi în cadrul programului „Prima Casă“. „Unii au renunţat la apartamente mai mari pentru acest tip de imobile, iar din diferenţa de bani au făcut alte achiziţii, gen maşini“, adaugă Văcaru.

Nordul Timişoarei, cel mai căutat

Foto: Horia Călăceanu

O altă zonă căutată este, în partea de nord a oraşului, Calea Aradului-Lipovei-Dumbrăviţa. Aici au apărut primele ansambluri rezidenţiale din oraş.

Dezvoltatorii au mizat aici, în general, pe vile în ansambluri rezidenţiale. Unele dintre construcţii sunt terminate şi vândute, o parte dintre ele sunt în curs de finalizare, iar altele sunt în stadiu de „roşu“.

Aradului, în continuare o atracţie

Indiferent de stadiu, toate sunt scoase la vânzare. „Aici, preţurile au fost în anul 2007 şi începutul anului 2008 de peste 1.000 de euro pe metru pătrat.

În acest moment, au scăzut la 700-750 de euro“, spune Andrei Vid, manager Sovida. Chiar şi aşa, vânzările se realizează greu şi doar pe segmentul vilelor la cheie. Pentru clădirile în alte stadii, situaţia este şi mai grea.

„Se găsesc vile la roşu cu suprafeţe construite de 150 de metri pătraţi şi cu un teren de 300-400 de metri pătraţi, la un preţ de 60.000 de euro“, arată Vid. Aici pot fi găsite şi apartamente care s-au vândut ceva mai bine, chiar şi la un preţ de 1.000 de euro pe metru pătrat.

• Tipuri de locuinţe: vile, case, apartamente noi şi vechi de una până la patru camere
• Centre comerciale: Billa, în apropiere Profi, magazine de cartier
• Transport: patru linii de transport în comun
• Unităţi de învăţământ: o şcoală, grădiniţe, secţii ale Universităţii de Stat
• Clinici şi spitale: în apropiere Spitalul Judeţean
• Parcuri: spaţii verzi, parcul Pădurea Giroc 
• Grad de poluare: agenţii poluatori nu au depăşit normele în vigoare

Povestea cartierului tău

Girocului este un cartier amplasat în partea de sud a Timişoarei. A fost construit între anii 1970-1985. În această zonă, blocurile sunt foarte înghesuite şi la o distanţă mică unul de celălalt, iar pe unele străzi practic nu mai există spaţii verzi.

Localitatea Giroc a fost pentru prima dată atestată documentar la 1371. Pe teritoriul comunei au fost descoperite urme arheologice care indică prezenţa umană începând cu epoca de piatră şi epoca fierului. Au fost descoperite materiale daco-romane şi urme din neoliticul mijlociu. Tot pe teritoriul comunei a fost descoperită şi vatra unei aşezări aparţinând Culturii Cucuteni-Belegis.

La 1379 exista la Giroc un jude. În 1745 este amintit cneazul de Giroc. Locuitorii au fost pentru mult timp majoritari români ortodocşi, iobagi –terenul agricol era proprietatea Camerei Aulice de la Viena.

Între 1865 şi 1870 a avut loc o primă colonizare a Girocului cu familii de germani din Grabaţ, Lenauheim, Variaş.

Între 1910-1912 a sosit la Giroc un nou val de colonişti germani din Niţchidorf. După unirea Banatului cu România, în 1920, denumirea oficială s-a schimbat din Gyureg, în cea română de Giroc.

Este un lucru binecunoscut că revoluţia din decembrie 1989 a pornit de la Timişoara. Oraşul nu se afla însă la prima revoltă anticomunistă din istoria sa. Studenţii timişoreni s-au revoltat în  octombrie-noiembrie 1956, pe fondul unei stări de spirit ostile ocupaţiei sovietice. Mulţi participanţi au fost însă  arestaţi de autorităţile comuniste şi condamnaţi la închisoare.