Făgăraş, un oraş neafectat de criza imobiliară

Primele case noi îşi fac abia acum apariţia în oraşul pădurilor de fag. Ritmul dezvoltării rezidenţiale este însă insuficient pentru a contracara diminuarea din ultimii ani a suprafeţei totale locuibile. Proprietarii de apartamente vechi nu sunt dispuşi să vândă la preţuri mici locuinţele în care stau în prezent. Doar 5% din ei şi-au redus pretenţiile în ultimele şase luni.

Cine doreşte să aibă o privire de ansamblu asupra Făgăraşului trebuie să urce dealul Calborului sau dealul Galaţiului. De aici, privirea cuprinde întreg oraşul, cu cetatea sa medievală, cu fabricile sale, cu blocurile şi casele sale.

De-abia în depărtare, spre Nitramonia, şi doar cu ajutorul unui binoclu sau teleobiectiv, ochiul poate zări câteva case noi, cele din ansamblul Mioriţa. Aceste locuinţe sunt insuficiente pentru a contracara o tendinţă rar întâlnită în condiţiile boomului imobiliar din ultimii ani.

Datele Primăriei Făgăraş arată o diminuare a suprafeţei locuibile totale. Astfel, în 2005, numărul de locuinţe private a scăzut la 14.513 unităţi, de la 14.882 în 2001. Ansambluri rezidenţiale noi nu au apărut în Făgăraş până în acest an, ceea ce a dus la păstrarea acestor cifre până în prezent. Din punct de vedere al suprafeţei locuibile totale, diminuarea este de aproximativ 4.000 de metri pătraţi, de la 537.435, în 2001, la 533.629, în 2005.

Ansamblul Mioriţa va avea un total de 81 de vile, din care în prezent sunt gata de livrare 11 unităţi. Preţurile variază între 83.000 şi 130.000 de euro cu TVA, iar suprafeţele terenurilor pe care sunt ridicate casele sunt cuprinse în intervalul 550 - 760 metri pătraţi.  „În proiect sunt  prevăzute şapte modele de case cu parter şi mansardă, cu suprafeţe între 117 şi 203 metri pătraţi. Toate casele sunt prevăzute cu garaj şi camera centralei termice, încăperi incluse în preţul casei“, spun reprezentanţii companiei dezvoltatoare, Contranscom Benţa.

În zonele centrale nu se poate construi

Nicolae Iorga descria în 1906 Făgăraşul drept un oraş „cu apa săracă a râului său limpede care-şi încreţeşte mersul încetinel sub podurile de lemn care tremură, cu uliţele nespus de prăfoase, cu moviliţele caselor de gospodărie smerită“. 

Industria, care a apărut în oraş începând cu 1922, a schimbat această imagine de sat a Făgăraşului şi noi cartiere au fost ridicate. Dintre acestea, cele mai importante sunt  Unirii, Tăbăcari, Câmpului, Centru 2 şi Titu Perţia. În aceste zone, construcţia de locuinţe noi este practic imposibilă, pentru că nu mai există terenuri pretabile construcţiei.

„Primăria a vândut loturile pe care le avea.

S-au terminat şi parcelele care aveau pe ele case demolabile. Acum, variantele sunt fie orientarea spre marginea oraşului, fie cumpărarea unei case vechi şi renovarea ei. Avem în ofertă acum o asemenea clădire, la 75.000 de euro, cu trei camere şi o suprafaţă totală a terenului de 200 de metri pătraţi, din care rămâne curte de 100 de metri pătraţi. În cartierul Galaţi, adiacent Făgăraşului, preţurile sunt mai mici, în jur de 60.000 de euro, pentru că acolo nu e canalizare nici pentru apele menajere, nici pentru cele pluviale“, spune Claudiu Piţu, director al agenţiei imobiliare făgărăşene Imobis.

Teren liber pentru dezvoltări mai există şi în sud-estul oraşului, dar aici sunt foste loturi agricole, care nu sunt comasate. Deschiderea la stradă a acestor parcele este foarte mică, prin urmare, nimic nu poate fi construit în zonă dacă nu se achiziţionează mai multe loturi care să fie ulterior unite.

Preţurile, la nivelul din primăvară

Al doilea centru industrial al zonei, după Braşov, Făgăraşul a cunoscut o adevărată explozie demografică în secolul trecut. Populaţia s-a triplat în intervalul 1948 - 1977, în plină epocă comunistă, de la 11.538 la 35.533 de locuitori. Creşterea populaţiei a atras după sine şi construcţia de locuinţe pe atunci noi, care au început să fie ridicate în anii `60.

Ultimele clădiri de locuinţe „comuniste“ date în folosinţă  au fost predate în anii `90.  Majoritatea blocurilor vechi au patru etaje, cu excepţia a şapte blocuri de garsoniere şi apartamente de două camere. Un metru pătrat util de locuinţă veche costă maximum 730 de euro. Acest preţ este cerut la apartamentele din cartierul Câmpului, unde există blocuri finalizate în anii `90.

Apartamentele de două camere situate în zone considerate bune au arii de aproximativ 50 metri pătraţi, fără balcon. La trei camere, aria medie este 65 metri pătraţi, iar la patru camere, 90 metri pătraţi. Suprafeţele variază în funcţie de poziţionarea în bloc.

„Tranzacţii nu prea sunt, pentru că oamenii nu au bani. Cine lua 50.000 de euro credit înainte de noile norme de creditare, acum ia sub 25.000 de euro. În Făgăraş nu e ca în oraşele mari, oamenii nu ţin morţiş să-şi schimbe locuinţa, deşi cochetează cu ideea. Preţurile scad într-un ritm foarte  lent, doar circa 5% din proprietari au scăzut din pretenţii faţă de acum câteva luni“, spune Claudiu Piţu.

Povestea cartierului tău

Începând cu secolul al XII-lea, pe locul actualei cetăţi a existat o puternică fortificaţie din pământ şi lemn, înconjurată cu şanţ şi val de apărare. „Loc de refugiu pentru populaţie în vreme de restrişte, această fortificaţie şi-a încetat existenţa înspre mijlocul secolului al XIII-lea, când a fost distrusă şi incendiată probabil de tătari“, povesteşte Gheorghe Dragotă, director al Muzeului Ţării Făgăraşului.

Expus de-a lungul vremurilor diverselor invazii, Făgăraşul a fost deseori făcut una cu pământul. Deşi atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, cele mai vechi clădiri care mai stau astăzi în picioare sunt cele construite în anii 1700, cu excepţia cetăţii, ridicată în secolul al XIV-lea. 

Vechile case de lemn din jurul cetăţii nu au rezistat nici incendiilor care au mistuit oraşul,  nici atacurilor turceşti. Străzile înguste şi nepavate erau, în trecut, locuite în majoritate de către meşteşugari organizaţi în bresle şi de către negustori, spune Gheorghe Dragotă.

În timpul lui Ştefan Mailat, nobil român originar din Comăna de Jos şi voievod al Transilvaniei între anii 1534 şi 1540, cetatea începe să fie transformată în castel. Astfel, dintr-o aşezare în jurul cetăţii, cu pronunţat rol de schimb de produse între ţărani, Făgăraşul face paşi mari spre unul dintre cele mai dezvoltate centre economice ale vremii.

Mihai Viteazul a pregătit în Cetatea Făgăraşului, între 23 aprilie - 1 mai 1600, marşul armatei sale spre Moldova. Balconul din care a vorbit generalilor săi poate fi văzut şi astăzi în incinta castelului.

Tipuri de locuinţe: garsoniere şi apartamente cu două - cinci camere în blocuri construite înainte de 1989 şi vile în ansambluri rezidenţiale noi

Centre Comerciale: supermarket Plus, magazine de cartier

Transport în comun: o linie de autobuz

Unităţi de învăţământ: 12 grădiniţe, şase şcoli generale, patru licee, o şcoală postliceală, o şcoală profesională

Clinici şi spitale: Spitalul Municipal Făgăraş

Parcuri: Parcul 1 Mai, Parcul Piaţa Republicii, scuaruri în suprafaţă totală de 95.963 metri pătraţi

Grad de poluare: Dezvoltarea industriei chimice poate avea un impact semnificativ asupra calităţii aerului, prin emisii de gaze reziduale din instalaţiile tehnologice, potrivit datelor Primăriei Făgăraş