Craiovenii, atraşi de mirajul vilelor
0
Casă la curte. În 2008, un accesoriu indispensabil. În 2009, o adevărată pagubă pe cap.Lângă fabrica Ford, pe o lungime de cinci kilometri, vezi doar case noi. Multe dintre ele fără stăpân. Altele, cu proprietari în pragul decepţiei.
Gazele sau curentul electric vin cu întârziere, spre deosebire de ratele la bancă. Şi în Craiova oamenii cu bani au făcut un pariu, ca peste tot în ţară. Gata cu blocurile comuniste! Lumea vrea case occidentale! Aşadar, drumul spre Caracal a fost împânzit de muncitorii cu cazmaua în spinare.
Greu de crezut, după mitul Dorel, dar în doi ani au ridicat, la aproape şapte kilometri de Craiova, peste 1.000 de case. Doar anul trecut au apărut 200 de vile. În 2008, lumina pe şantiere s-a stins. „Din a doua jumătate a anului trecut, nu s-a mai construit mai nimic”, spune Marius Stănică, adminsitratorul agenţiei Best Consulting.
În 2009, mult căutata zonă de la capătul urbei şi-a dat jos machiajul. Drumurile nu sunt bune, multe case nu au gaze şi puţine sunt racordate la reţeaua de curent electric.
Perspectiva de finalizare a acestor elemente este de aproximativ cinci ani. „Printre cei care au cumpărat, sunt unii care încă aşteaptă soluţionarea acestor aspecte. De asemenea, o altă categorie de clienţi este acum în situaţia de a nu mai putea plăti ratele către bănci. Acum, nici casele nu mai pot fi vândute”, descrie situaţia, pe un ton sumbru, Cristian Clenciu, general manager CDC Imobiliare Grup.
Investiţii după zvonuri
În 2009, nu au fost construite mai mult de 30 de case. Tranzacţii s-au efectuat mai ales cu terenuri. Au fost implicaţi doar investitorii cu spirit de aventură. În perioada de avânt imobiliar, aici erau foarte multe cereri. „Acum, eventualii cumpărătorii şi-au reconsiderat poziţia”, spune Clenciu.
Proiectele dezvoltate în zona Selgros sunt afectate şi de neimplicarea primăriilor care deţin terenurile. Jumătate dintre case sunt construite pe suprafeţe ale Primăriei Malul Mare, iar celelate, pe loturi aparţinând de comuna Cârcea. „Acestea nu au insistat, de exemplu, pe o separare a rezidenţialului de mica industrie din zonă, ceea ce a dus la proiecte ciudate. Practic, toate comunele limitrofe au aceleaşi probleme”, adaugă Clenciu.
Fiecare proprietar a vrut să utilizeze la maximum porţiunea de teren deţinută. Prin urmare, zona este lipsită de alei, iar spaţiile verzi sunt reduse ca dimensiuni. În zonă au fost dezvoltate şi două blocuri cu 122 de apartamente.
Marius Stănică spune că aici ar fi trebuit să fie dezvoltat şi un mall, dar că proiectul a fost abandonat. Acesta aparţinea companiei italiene Seconda Iniziativa, precum şi firmei Casa Noastră. Centrul Oltenia Mall urma să aibă 193.000 de metri pătraţi.
Te frigi cu ciorbă, sufli şi-n iaurt
Dacă în anii anteriori investitorii vedeau proiectele rezidenţiale din zona Selgros ca pe o adevărată chintă roială ce garanta succesul, datele s-au schimbat considerabil. Producătorul de uşi şi ferestre termoizolante Casa Noastră s-a gândit să încerce şi temperatura imobiliarului autohton. Au construit până acum, la ieşirea din Craiova, 60 de case.
„Anul acesta am reuşit să vindem zece case, dar a trebuit să apelăm la promoţii. Preţurile au fost reduse în medie cu 35%”, spune Laurenţiu Curcea, consultant de vânzări Casa Noastră Imobiliare. Acesta adaugă că în ultima perioadă, a învăţat o lecţie dură. Stocurile fac rău. „Nu vrem să renunţăm la dezvoltări imobiliare în această zonă, doar că nu vom mai construi nimic pe stoc. Toate casele care vor mai fi construite de acum vor fi doar la comandă”, afirmă Crucea.
Anul acesta s-au vândut, în special, case la roşu. Cam din toamna anului trecut aceste proiecte sunt, în majoritate, blocate. Preţul anunţat la început pentru aceste imobile la roşu era de aproximativ 75.000-85.000 de euro. O vilă finisată era oferită şi pentru 150.000 de euro.
Acum preţurile la care se tranzacţionează casele variază între 50.000 şi 70.000 de euro. Alte proiecte imobiliare din oraş au avut o soartă similară. Eurocartier este un alt ansamblu blocat acum. Construcţia unor case individuale în apropierea aeroportului a fost, de asemenea, stagnată. „Doar în cazul a două, trei investiţii se mai continuă lucrările acum”, spune Clenciu.
Bate vântul prin agenţii
Piaţa s-a dezgheţat doar la nivel de interes în ultimele trei luni, comparativ cu primul trimestru al acestui an. Tranzacţiile lipsesc însă cu desăvârşire. Problema ţine de incertitudinea din piaţă. Clienţii nu au siguranţa că deprecierea preţurilor a încetat şi, în consecinţă, aşteaptă momentul optim pentru încheierea unor tranzacţii, potrivit managerului CDC.
„Anul acesta foarte multe agenţii şi-au încetat activitatea. Au închis. Altele şi-au conservat activitatea. Unele lucrează fără angajaţi şi trăiesc din închirieri. Alţii vin cu bani de acasă, sperând într-o revenire a pieţei”, povesteşte el.
Serios afectate în oraşul din Bănie au fost anul acesta şi spaţiile comerciale, care au bifat o scădere valorică puternică. Perimetre pentru care anul trecut se cerea 50 de euro pe metru pătrat, sunt uşor oferite acum pentru 15 euro, potrivit lui Stănică. S-a ajuns la o supraofertă.
Multe magazine au fost închise sau s-a optat pentru restrângerea activităţii. Aşa s-a ajuns la un aflux de spaţii libere. „Cu toate acestea, proprietarii încă ţin la preţ. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care unele spaţii, de exemplu cele de pe Calea Bucureşti, să rămână neocupate de aproximativ opt luni”, declară Clenciu.
20.000 de euro garsoniera
În Valea Roşie, cartierul cel mai apropiat de zona de vile, preţul unui apartament vechi cu două camere este cuprins între 30.000 şi 40.000 de euro. Garsonierele ajung şi la 20.000 de euro. În centrul oraşului însă, au fost vândute apartamente de trei camere şi cu 100.000 de euro.
„În general, ieftinirile de anul acesta sunt undeva la un nivel de 20.000 de euro. În lei, diferenţa este una sensibil mai mică”, explică Stănică. Procentual, preţurile au scăzut şi cu 30% faţă de anul trecut. Cu toate acestea, vânzările întârzie să se materializeze.
În oraş sunt în continuare multe terenuri disponibile. „Am mai tranzacţionat câte ceva, dar la preţuri la jumătate faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2008. Sunt foarte puţini investitori care-şi permit să-şi asume riscuri acum. Cei care sunt implicaţi în astfel de activităţi sunt irelevanţi în piaţă”, potrivit lui Clenciu.
Tipuri de locuinţe: vile noi cu un etaj, apartamente de una până la patru camere, vechi şi noi.
Centre comerciale: Selgros, Arabesque, Metro.
Transport:autobuzul 25. Tramvaiul 102 circulă până în apropiere, curse maxi-taxi.
Unităţi de învăţământ: Grup Şcolar Agricol Malu Mare, Şcoala numărul 13 din Malu Mare, şcoli şi grădiniţe la nivel de proiect.
Clinici şi spitale:Spitalul Militar, cabinete medicale locale.
Parcuri: în apropiere Parcul Romanescu.
Grad de poluare: agenţii poluatori nu depăşesc normele în vigoare.
O parte dintre clienţi sunt acum în situaţia de a nu mai putea plăti ratele către bănci. Acum, nici casele nu mai pot fi vândute
Cristian Clenciu
general manager
CDC Imobiliare Grup
Nu vrem să renunţăm la dezvoltări imobiliare în această zonă, doar că nu vom mai construi nimic pe stoc
Laurenţiu Curcea
Casa Noastră Imobiliare
Povestea cartierului tău
Terenurile din zona Selgros aparţin celor două comune limitrofe oraşului Craiova: Malu Mare şi Cârcea. Ziua comunei Malu Mare a fost sărbătorită anual până de curând de ziua Sfâtului Dumitru. Primarul Alexandru Dicu a optat pentru mutarea acestei zile de Rusalii.
Debutul vieţii sedentare în Oltenia este dovedit de aşezarea neolitică de la Cârcea.
Echipa de fotbal Ştiinţa Malul Mare activează în Liga a patra judeţeană, bătându-se pentru promovare. Rivalii lor de vizavi sunt cei de la Viitorul Cârcea.
La Cârcea este o mănăstire. La 15 metri de altarul bisericii actuale există o cruce cu inscripţii chirilice care atestă existenţa unui mai vechi aşezământ monahal. Una dintre fântânile din zonă poartă denumirea „Fântâna călugărilor“, la fel ca dealul pe care este amplasat cimitirul numit „La Călugări“.
Se încarcă comentariile...
