Centrul Reşiţei, liber pentru construcţii

Spre deosebire de alte localităţi din ţară, centrul oraşului de pe râul Bârzava deţine mai multe loturi de  teren potrivite dezvoltării rezidenţiale. Locuinţele construite înainte de 1989 reprezintă momentan singura soluţie pentru cine doreşte casă în Reşiţa. Primul ansamblu rezidenţial este în prezent în construcţie.

În zona centrală a Reşiţei există, conform agenţilor imobiliari locali, cel puţin trei loturi de teren propice dezvoltării imobiliare. Două dintre ele au suprafeţe de 4.000, respectiv 6.000 de metri pătraţi. Pe al treilea se construieşte în prezent primul ansamblu rezidenţial reşiţean, denumit sugestiv First. 

Complexul situat în centrul oraşului va conţine 108 unităţi locative, dintre care 72 de apartamente cu două camere, 30 de locuinţe cu trei camere şi şase penthouse-uri.Construcţia va avea şapte etaje. La demisolul clădirii sunt prevăzute spaţii comerciale, o parcare închisă cu 86 de locuri, un spaţiu pentru biciclete şi cărucioare şi camere pentru pubelele de gunoi. Parterul este ocupat de spaţii comerciale şi parcare cu 20 de locuri.

Din totalul de 18.000 de metri pătraţi construiţi, 2.900 de metri pătraţi vor fi rezervaţi spaţiilor comerciale. Printre facilităţi se numără: acces controlat, parc privat cu zone verzi, locuri de joacă pentru copii, servicii de spălătorie – curăţătorie. Preţul pe metrul pătrat variază, în funcţie de modalitatea de plată aleasă, între 997 de euro şi 1.108 euro, plus TVA.

Mod de contractare

Cine doreşte să achiziţioneze un apartament în complexul First are la dispoziţie trei modalităţi de plată. Una dintre ele presupune plata integrală a sumei, caz în care clientul beneficiază de un discount de 10%, iar preţul pe metrul pătrat este 997 de euro, fără TVA.

Costul aceleiaşi unităţi de măsură creşte la 1.052 euro fără TVA, în cazul celei de-a doua variante de plată: 25% avans la semnarea antecontractului, 35% din sumă în stadiul „la roşu” şi restul de 40% la livrare. Metrul pătrat construit poate ajunge să coste şi 1.108 euro, fără TVA, în cazul în care clientul optează să plătească 35% din sumă „la roşu” şi 65% la livrare.

Ce mai poţi alege?

Singura soluţie pentru cine doreşte să se mute repede este reprezentată momentan de blocurile sau casele construite înainte de 1989. Centrul Reşiţei este, alături de microraionul patru din  cartierul Govândari, cea mai căutată zonă. Amatori de achiziţionat locuinţe nu sunt însă foarte mulţi, iar piaţa imobiliară locală a scăzut în ultimul timp.

„Preţurile apartamentelor din fondul locativ vechi au înregistrat în ultimul timp o scădere de aproximativ 10-15%, asta şi pentru că oferta depăşeşte considerabil cererea”, spune Felicia Senaş, manager al agenţiei imobiliare reşiţene G&D Intermedia. Cele mai scumpe apartamente vechi din zona centrală sunt cele cu vedere spre fântâna arteziană din Centrul Civic.

Preţul unei garsoniere de 40 de metri pătraţi variază în general între 26.000 euro şi 35.000 euro, în funcţie de îmbunătăţiri, etaj şi amplasament. La două camere, variaţia se situează în intervalul 37.000-60.000 euro la suprafeţe cuprinse între 60 şi 73 metri pătraţi. Apartamentele de trei camere costă între 50.000 euro şi 70.000 euro, iar cele de patru camere, cu arii de 100-120 metri pătraţi, maximum 100.000 euro.

Cine doreşte casă la curte are posibilitatea să achiziţioneze, contra unei sume cuprinse între 150.000 euro şi 180.000 euro, o construcţie din 1950, cu o arie cuprinsă între 120 şi 180 metri pătraţi.

„Există şi vile construite în anii 2000, cu un preţ maxim de 350.000 de euro la 250 de metri pătraţi, dar vânzările pe acest segment sunt extrem de rare, deoarece preţurile cerute sunt mult mai mari decât costurile necesare achiziţionării unui teren şi construirii unei vile în regie proprie”, explică Felicia Senaş.

Preţurile apartamentelor din fondul locativ vechi au înregistrat o scădere de circa 10-15%, asta şi pentru că oferta depăşeşte considerabil cererea

Felicia Senaş
agent imobiliar

Localizare: centrul Reşiţei
Tipuri de locuinţe: garsoniere şi apartamente cu două-patru camere în ansambluri rezidenţiale noi şi blocuri construite înainte de 1989, case ridicate în anii ‘50 şi vile din anii 2000
Centre comerciale: Carrefour Express, centrul comercial Nera, magazine de cartier
Transport în comun: o linie de tramvai, patru trasee de autobuz
Unităţi de învăţământ: în Reşiţa există 14 şcoli generale, patru instituţii de învăţământ profesional, şase licee şi Universitatea „Eftimie Murgu”
Clinici şi spitale: o policlinică, spitalul judeţean staţionar II
Parcuri: parcul Cărăşana
Grad de poluare: Măsurătorile efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin au indicat o depăşire a concentraţiilor maxime admise în 10% din cazuri

Povestea cartierului tău

Combinatul siderurgic din Reşiţa este emblema oraşului de peste două secole. Inaugurate la 3 iulie 1771, uzinele reşiţene devansează fondarea unor fabrici de renume precum Krupp Germania (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834) Burmeister Wain (1843), Skoda (1851).

În 154 de ani din cei 237 de existenţă ai uzinelor reşiţene, proprietarii au provenit din ţări vorbitoare de limbă germană.  Astfel, între 1771 şi 1854, Fiscul austriac a deţinut combinatul. Între 1855 şi 1920, uzinele au aparţinut consorţiului internaţional St.E.G. “K.u.K Oberprivillegierte Staatseisenbahn Gesellschaft”, societate privilegiată imperială şi regală a căilor ferate de stat şi finanţată de două bănci austriece şi una franceză. În prezent, acţionar majoritar este societatea elveţiană INET AG.
 
Oraşul Reşiţa este atestat documentar din secolul al XV-lea, sub numele de Rechyoka şi Rechycha. Localitatea este menţionată sub denumirea de  Reszinitza în 1673, iar în 1717  intră sub stăpânire austriacă şi este redenumită Retziza. Între 1776 şi 1787 au fost colonizate în zonă peste 70 de familii germane.
 
Reşiţenii consideră că oraşul lor este compus din două zone principale: Reşiţa de Sus sau oraşul vechi şi Govândari,  parte construită după 1965, denumită oficial Lunca Bârzavei. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: Muncitoresc, Valea Domanului, Lunca Pomostului, Moroasa I şi II, Driglovăţul Nou şi Driglovăţul Vechi, Stavila, Minda, Başovăţ şi Lend.