Agenţiile buzoiene, în şomaj tehnic
0Tranzacţiile cu apartamente s-au diminuat cu 70% faţă de anul trecut. În urmă cu trei luni, cererile pentru chirii au dispărut şi ele total din piaţă. Singurii proprietari interesaţi să mai vândă apartamente acum în Buzău sunt cei care nu mai fac faţă ratelor de la bancă.
Singurii clienţi capabili să mai cumpere locuinţe în Buzău sunt cei care au vândut anul trecut ceva şi au rămas cu nişte bani prin sertare. Secretul care stă la baza încheierii unei tranzacţii este reprezentat de posibilitatea de a nu implica o bancă în acest proces. Proprietarii şi potenţialii cumpărători se întîlnesc rar unii cu alţii, iar când totuşi o fac, sunt suspicioşi.
Decizii ferme se iau atât de rar, încât agenţii imobiliari au început să uite şi cum se practică această meserie. „Pe parcursul acestui an nu am intermediat decât şapte tranzacţii. Comparativ, anul trecut, lunar încheiam 15 contracte“, mărutriseşte Ada Petcu, expert imobiliar Daniva.
Cei care mai au cash pe undeva visează acum la chilipirul vieţii. „Persoanele care mai pot cumpăra aşteaptă în continuare ca preţurile să scadă“, adaugă jurista agenţiei imobiliare. Şi până acum nu s-au înşelat. Preţurile s-au diminuat constant.
Prima Casă, mană cerească?
„Toate speranţele referitoare la o revigorare a pieţei sunt îndreptate în această perioadă către programul Prima Casă, dar sunt şanse mari să nu asistăm la un răspuns din partea pieţei. Cei mai mulţi buzoieni au credite în derulare. Cei care nu au vor fi mult mai atenţi înainte de a intra într-o bancă. Oamenii se tem pentru viitorul lor.
Anul trecut salariile creşteau susţinut. Acum locul de muncă a devenit foarte instabil“, spune Florin Barbu, administrator al companiei Invest Euroland.
În aceste condiţii, cei care trec uşa agenţiilor imobiliare, o fac doar ca să verifice cât s-au mai ieftinit casele. „De la începutul acestui an, locuinţele s-au ieftinit în medie cu 30%. Cele care au fost oferite la preţuri mai mici de la început au suferit corecţii de doar 10-20%“, calculează Barbu.
Acesta îndrăzneşte să facă un clacul matematic şi în ceea ce priveşte diminuarea numărului de tranzacţii. „Doar cei cu bani cash mai cumpără ceva. 80% din ce s-a tranzacţionat nu a implicat o bancă. Faţă de anul trecut,în 2009 am vândut cu 60-70% mai puţin“, adaugă agentul Invest Euroland.
Apartamente vechi, în rate
Cei care au cumpărat anul trecut imobile sunt acum într-o situaţie foarte presantă. Şi asta pentru că s-au angajat la credite cu anumite dobânzi, care între timp au crescut. În plus, moneda euro are o valoare cu 30% mai mare faţă de leu. Astfel, pentru un credit cu o rată lunară de 500 de euro acum plăteşti minimum 500 de lei în plus. Salariile au rămas aceleaşi, ba în unele cazuri chiar au mai scăzut.
Singura variantă este să renunţi la apartamentul cumpărat. „Mulţi din cei care au cumpărat anul trecut scot acum aceleaşi imobile la vânzare pentru că le e greu să continue.
Aceştia ba se reorientează spre apartamente mai mici, ba se mută la ţară“, spune Ada Petcu. Această categorie alimentează oferta din piaţă, dar cererea reală rămâne acceaşi. „Aproape de zero“, potrivit lui Petcu. Disperaţi, oamenii apelează la tot felul de soluţii. „Mulţi se înţeleg cu persoanele interesate să cumpere să li se ofere sumele cerute în rate“, povesteşte agentul Daniva.
Supermarketurile, bula de oxigen
Prezenţa unor mari lanţuri de supermarketuri grupate la ieşirea spre Focşani a scos din letargie piaţa imobiliară locală. În zonă a fost dezvoltat un amplu proiect de vile. Complexul Orizont, edificat de compania Concas, urmează să aibă 385 de locuinţe. Toate, la un pas de acest buchet de magazine universale. Peste drum e Carrefour, în lateral mallul Galeria, la maximum 100 de metri – Kaufland.
Toate aceste magazine au produs, pe lângă decizia de a investi în imobiliare a unei companii locale, şi o cerere susţinută pe segmentul de închirieri. „Până în luna martie primeam zilnic cereri pentru a închiria apartamente pentru angajaţii acestor magazine. De atunci nu am mai fost solicitaţi deloc“, spune Barbu.
Şi Ada Petcu spune că angajaţii supermarketurilor veneau şi cereau şi câte trei-patru apartamente de închiriat. „Până în luna mai, preţurile pe acest segment au crescut pe fondul acestei cereri. Apartamentele cu patru camere se închiairau şi cu 500-600 de euro faţă de maximum 400 de euro anul trecut. Din mai, cererea pentru chirii a dispărut. Preţurile au revenit la vechiul nivel“, explică Petcu.
Câte un bloc –pe ici, pe colo
„În Buzău nu există practic acest concept de apartamente noi. Au fost investiţi bani doar în lucrări de amenajare la câteva blocuri. Investiţii de la zero au fost foarte rare“, spune Petcu. Ea spune că au fost sau sunt în construcţie maximum trei blocuri în tot oraşul. Unul, de zece etaje, localizat pe bulevardul 1 Decembrie cuprinde garsoniere şi apartamente cu două sau trei camere.
Pe strada Triumfului, în apropierea gării, se lucrează la un alt bloc, cu acelaşi regim de înălţime. Acesta va conţine în special apartamente de două camere şi garsoniere. Preţurile variază între 25.000 şi 50.000 de euro. Pe strada Patriei este programată apariţia unui alt imobil, de data aceasta, doar cu trei nivele.
385 de vile va conţine cel mai mare proiect imobiliar local Foto: Elena Crăescu
În noile construcţii, suprafaţa utilă este sensibil mai mare decât în cazul apartamentelor „comuniste“, respectiv 60 de metri pătraţi utili pentru o locuinţă de două camere . „Un apartament vechi de două camere în Micro 14 sau Micro 5 are aceeaşi suprafaţă cu o garsonieră nouă“, arată Petcu.
Şansele să mai apară construcţii noi în oraş sunt reduse.
Principalul motiv este suprafaţa mică a terenurilor disponibile. Loturile care au existat au fost parcelate şi deja au fost realizate construcţii pe ele. „Preţul la care sunt oferite este de circa 60 de euro pe metru pătrat, faţă de o medie de 100 de euro pe aceeaşi suprafaţă anul trecut“, adaugă reprezentanta Daniva.
Povestea cartierului tău
Istoria scrisă a Buzăului începe odată cu cea a Ţării Româneşti, statutul său de târg şi punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.
În perioada medievală a existat şi o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva menţiuni, în documente străine, iar târgul, menţionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit şi sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte şi invazii, precum şi dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea şi depopularea Buzăului. Oraşul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema oraşului, ca simbol al renaşterii.
În secolul al XIX-lea a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a oraşului. Localitatea a devenit centru industrial şi nod feroviar.
În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulţi locuitori refugiindu-se în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea oraşului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război.
După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forţat, populaţia sa triplându-se în mai puţin de 50 de ani. Economia este acum axată în mare parte pe industria siderurgică. Ductil Steel, deţinut de compania rusă Mechel şi grupul industrial Romet sunt principalele companii locale.
Tipuri de locuinţe: apartamente în blocuri vechi şi noi, vile.
Centre comerciale: Galeria Mall, Carrefour, Kaufland, Praktiker, magazine de cartier
Transport: treisprezece linii de autobuz
Unităţi de învăţământ: Universităţile Spiru Haret, George Bariţiu, Româno-Americană, Bioterra, licee, şcoli generale şi grădiniţe
Clinici şi spitale: Spitalul Judeţean, Spitalul Sfântul Sava, cabinete, farmacii
Parcuri:Crâng, Tineretului, Marghiloman, spaţii verzi.
Grad de poluare: factorii poluatori nu depăşesc limitele normale admise
Se încarcă comentariile...
