Portretul-robot al cumpărătorului de locuinţă nouă din Capitală

Deocamdată, ofertele dezvoltatorilor imobiliari se dovedesc a fi prea scumpe pentru buzunarul românului cu venituri medii Om de afaceri, trecut binişor de 30 de ani, însă posesor al unui

Deocamdată, ofertele dezvoltatorilor imobiliari se dovedesc a fi prea scumpe pentru buzunarul românului cu venituri medii

Om de afaceri, trecut binişor de 30 de ani, însă posesor al unui venit lunar net ce trebuie să depăşească pragul celor 2.000 de euro. Acestea sunt caracteristicile fundamentale ale românului care achiziţionează un imobil din categoria celor considerate de lux. Mai precis, ale românului care plăteşte între 1.400 şi 3.000 de euro, fără TVA, pentru un metru pătrat de locuinţă în centrul sau nordul Capitalei.

Cei care cumpără apartamente de lux au şi alte trăsături distinctive. Datele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) arată că 70% din clienţi sunt bărbaţi, iar peste 82% au absolvit studiile unei instituţii de învăţământ superior. Foarte adesea, proprietarul unui apartament de lux lucrează în domeniul IT, bancar, farmaceutic sau în construcţii.

La polul opus, apartamentele cotate pe segmentul mediu sunt achiziţionate în special de cei cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani. "70% din cei care au cumpărat un apartament sunt persoane fizice, iar 70% din străinii care au realizat astfel de tranzacţii au cumpărat mai mult de un apartament", spune Ruxandra Cleciu, preşedintele ARAI. În general, cei care optează pentru o astfel de locuinţă au un venit lunar net care este cuprins între 1.200 şi 1.500 de euro.

Românii care muncesc afară investesc masiv în locuinţe

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, identifică şi o altă categorie importantă de români foarte activi pe piaţa imobiliară. El îi numeşte pe aceştia "români călători" şi spune că banii trimişi acasă de cei care lucrează peste hotare au depăşit în 2006 suma de 4,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,2 miliarde de euro comparativ cu anul trecut. Vasilescu crede că o bună parte din aceste sume, dar şi altele care nu pot fi contabilizate cu precizie sunt repatriate cu o ţintă precisă: cumpărarea unei case. Să fie aceşti bani una dintre cauzele aprecierii galopante a preţurilor apartamentelor, fie ele şi vechi? Destul de probabil. O analiză a preţului apartamentelor realizată de specialiştii ARAI indică faptul că, din 2003 şi până în 2006, preţul pe metrul pătrat al unui apartament vechi a crescut de zece ori. El a ajuns astfel de la 100 de euro la 900 şi chiar la 1.000 de euro pe metrul pătrat. Şi tocmai în această perioadă sunt consemnate creşteri considerabile ale sumelor trimise în ţară de "românii călători".

Tot din datele ARAI reiese faptul că o garsonieră cu o suprafaţă locuibilă cuprinsă între 39 şi 59 de metri pătraţi s-a vândut în 2006 cu preţuri situate între 40.000 şi 72.000 de euro, iar un apartament de două camere a costat între 65.380 şi 119.000 de euro. "În aceeaşi perioadă de timp, o locuinţă cu trei camere a fost evaluată la preţuri cuprinse între 73.400 de euro şi 167.000 de euro, iar un apartament cu patru camere, cu 186 de metri pătraţi, a ajuns să coste chiar 191.000 de euro", a declarat Ruxandra Cleciu.

Se va schimba oare în viitorul apropiat portretul-robot al românului care îşi poate permite să cumpere o casă? Radu Zilişteanu, purtătorul de cuvânt al ARAI, crede că este de aşteptat să apară o serie de proiecte de unităţi locative cu suprafeţe mai mici decât cele care s-au construit până acum, accesibile şi segmentului mediu al populaţiei.

Creditarea imobiliară, încă în faza pionieratului

România a înregistrat la sfârşitul anului 2006 o pondere a împrumuturilor imobiliare în Produsul Intern Brut de numai 2,5%. În comparaţie, în ţările din Uniunea Europeană, ponderea acestui tip de credite reprezintă 47,5% din PIB. Vecinii noştri maghiari stau mult mai bine la acest capitol. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), spune că, în Ungaria, creditele pentru locuinţe reprezintă 9,8% din Produsul Intern Brut. "Însă, în ultimii doi ani, şi noi am avut o creştere constantă, de 65-75%. La sfârşitul lui 2006, creditele ipotecare înregistrate la nivelul sistemului bancar au depăşit 2,3 miliarde de euro în condiţiile în care la finele lui 2005 se situau la circa 1,4 miliarde de euro, iar în 2004, creditul ipotecar contractat de bănci totaliza numai 840 milioane de euro", a precizat Radu Gheţea. Totodată, preşedintele ARB a explicat că nivelul creditelor ipotecare neperformante, înregistrat de băncile comerciale, a fost deosebit de redus. Acest fapt se datorează faptului că cei care au rămas în incapacitate de plată au avut posibilitatea să vândă locuinţa şi să ramburseze fără probleme suma către bănci, mai ales în contextul scumpirii accelerate a locuinţelor.