În 2007, românii au băut bere de un miliard de euro

În perioada campionatului european de fotbal din acest an, consumul va creşte cu 20% Previziunile principalilor jucători de pe piaţa berii estimează pentru acest an o creştere a afacerilor cu

În perioada campionatului european de fotbal din acest an, consumul va creşte cu 20%

Previziunile principalilor jucători de pe piaţa berii estimează pentru acest an o creştere a afacerilor cu aproximativ cinci procente. Totodată, aceştia spun că preţul va înregistra o tendinţă similară celei a inflaţiei, ceea ce înseamnă o scumpire a produselor în medie cu 6%.

Piaţa berii a ajuns anul trecut la un miliard de euro. Românii au consumat în 2007 peste 19 milioane de hectolitri, faţă de cei 17,7 milioane de hectolitri vânduţi în anul precedent. Principalii factori care au dus la avansul pieţei au fost creşterea puterii de cumpărare a românilor, dar şi intensificarea campaniilor publicitare. Potrivit oficialilor de la Asociaţia Berarii României, cheltuielile pe campaniile de adevertising s-au ridicat la 100 milioane de euro la valoarea de rate card.

Cel mai important motor al creşterii a fost apetitul deosebit al consumatorului autohton pentru berea la PET, consumată acasă. Aproape jumătate din vânzările de pe piaţă sunt reprezentate de acest sortiment. Creşterea faţă de anul trecut este de numai 5 procente, dar explozia vânzărilor de bere la PET a început în 2004.

Explicaţia stă în puterea tot mai mare de cumpărare a românilor care şi-au permis să înlocuiască apa de la robinet cu berea, dar şi în faptul că acestă băutură câştigă teren în faţa altor tipuri de băuturi. Paradoxal, consumul de bere la sticlă a înregistrat un uşor declin. Anul trecut, acesta a reprezentat 40,5% din piaţă, în coborâre de la 46,2%, cu un an în urmă, sau 61,9%, în 2004.

Este un fenomen atipic, care nu se regăseşte în ţările din Europa de Vest, unde consumul de bere este o tradiţie susţinută de berea la sticlă.

Pe plan local, consumul se concentreză în jurul berii blonde, ambalată la PET şi produsă în România.

Nivel-record al importurilor

În 2007, s-a înregistrat un nivel-record al imporurilor de bere, peste 180.000 de litri. Cu toate acestea, cantitatea continuă să rămână nesemnificativă în totalul pieţei, semn că românii
s-au orientat tot către produsele autohtone. Asta chiar şi în condiţiile ieftinirii produselor de import ca urmare a eliminării taxelor vamale.

Mihai Ghyka, preşedintele Asociaţiei Berarii României, crede că în 2008 piaţa de profil va înregistra o creştere de 5%. Comparativ cu anii anteriori, evoluţia este temperată, însă piaţa autohtonă se apropie de maturizare, fapt confirmat şi de locul şase ocupat de România pe piaţa berii din Europa. În 2006, consumul pe cap de locuitor a ajuns la 81 litri de bere, în timp ce în 2007 acesta a fost de 89 de litri. "Pentru 2008, estimarea este de 95 de litri pe cap de locuitor, o cifră uriaşă dacă ne gândim că în faţa noastră se află Anglia, cu 92 de litri, sau Belgia, cu 98 de litri", spune Ghyka.

Preţul berii va creşte cu maximum 7%

Cei mai mari consumatori de bere din Europa rămân cehii, cu 160 de litri, urmaţi de nemţi, cu 116 litri.
Factorii care vor contribui la creşterea de anul acesta sunt condiţiile meteo, care se anunţă similare celor de anul trecut, şi Campionatul de fotbal. Constantin Bratu, director general al asociaţiei, spune că în perioada evenimentului sportiv consumul de bere va creşte cu 20% faţă de cel dintr-o perioadă normală. Preţul berii a evoluat, anul trecut, în acelaşi ritm cu inflaţia. Şi pentru acest an jucătorii estimează o evoluţie similară, cu o majorare cuprinsă între 6 şi 7% faţă de anul trecut.

Asociaţia "Berarii României" cuprinde patru membri: Heineken România, InBev România, United Romanian Breweries Bereprod şi Ursus Breweries. Aceştia concentrează 80 din cele 130 de branduri de bere existente pe piaţă. Anul trecut, aceştia au realizat investiţii de 210 milioane de euro şi au plătit către bugetul de stat 264 milioane de euro sub formă de accize, TVA şi taxe directe pentru cei 4.400 angajaţi care lucrează în 11 fabrici. De cealaltă parte a pieţei se află producătorii independenţi de la noi care, deşi au o pondere mică, joacă un rol important.

Tranzacţia Bere Mureş şi micii berari vor agita piaţa în 2008

Piaţa berii se anunţă mult mai competitivă în acest an, în primul rând prin mişcările preconizate pe segmentul berarilor independenţi. Mai întâi, este de aşteptat încheierea transferului de proprietate la Bere Mureş, unul dintre cei mai mari producători independenţi (1,275 mil. hl livraţi în 2007, potrivit statisticilor Patronatului Societăţilor Independente producătoare de bere - PSIPBR).

Virgil Mailat, directorul general şi unul dintre acţionarii fondatori, spune că încă nu au decis cui vând afacerea (inclusiv apa minerală): unei companii multinaţionale care acţionează în ţară (se pare că e vorba de SAB- Ursus) sau unui fond de investiţii? "Aşa cum am spus, nu vindem sub 150 milioane de euro şi vreau să mă apropii cât mai mult de nivelul de 200 de milioane", spune Virgil Mailat.

Dacă, aşa cum se zvoneşte în piaţă, cumpărătorul va fi fondul de investiţii, producătorul din Mureş va fi un competitor şi mai puternic pentru companiile multinaţionale.

IMM-urile, mai aproape de facilităţile promise

Specialitatea fabricii din Mureş este "berea la PET" (a fost prima din România care a introdus acest sortiment popular), iar acum toţi marii producători mizează pe "plastic".

În al doilea rând, este de aşteptat să intre în vigoare proiectul de lege care permite acordarea unor ajutoare de stat IMM-urilor din industria berii. În aceste zile, proiectul revine în dezbaterea Camerei Deputaţilor, după un traseu cel puţin ciudat.

În februarie anul trecut, legea se întorcea de la Preşedinţie spre reexaminare în Parlament, sub explicaţia că "obiectul de reglementare al legii nu se încadrează în normele europene", deşi Curtea Constituţională arătase că ajutoarele de stat vizate pot fi compatibile cu libera concurenţă. În iunie anul trecut, proiectul pică la votul final din Camera Deputaţilor, după ce trecuse de Senat şi avea avizul favorabil al Comisiei de buget-finanţe din Cameră.

Dar modalitatea de vot în plen a fost neregulamentară, după cum a stabilit Comisia juridică a Camerei la începutul acestui an. În baza acestei decizii, Biroul Pemanent al Camerei a stabilit, săptămâna trecută, după o şedinţă aprinsă, reluarea dezbaterilor în plen. Dacă proiectul va avea, în final, câştig de cauză, acesta se va putea aplica doar în cazul a trei societăţi de tip IMM (cu o capacitate sub 200.000 hl pe an) - Robema Roşiorii de Vede (130 mii hl în 2007), Alutus Râmnicu Vâlcea (60 mii hl livraţi în 2007) şi Bere Turnu Severin.

De notat însă că, pentru a beneficia de ştergerea datoriilor acumulate până la sfârşitul anului 2003 (din cauza faptului că acciza nu a fost diferenţiată faţă de marii producători, aşa cum prevăd normele europene), IMM-urile trebuie să aibă un plan de investiţii în valoare de 70% din valoarea ajutorului de stat primit.
Menţinerea micilor producători pe linia de plutire va însemna practic existenţa unor insule în care nu va putea fi extinsă "dictatura" marilor producători, cel puţin pe segmental berii populare.