Cele mai riscante domenii pentru începerea unei afaceri

Comerţul cu ridicata, construcţiile, textilele se numără printre sectoarele în care un business poate eşua cu uşurinţă Începerea unei afaceri reprezintă o decizie care ia în

Comerţul cu ridicata, construcţiile, textilele se numără printre sectoarele în care un business poate eşua cu uşurinţă

Începerea unei afaceri reprezintă o decizie care ia în calcul mai multe coordonate. Una dintre ele ar trebui să ţină seama de faptul că anumite domenii de activitate sunt mai riscante decât altele, prin urmare şansa unui eşec este cu atât mai mare. Din păcate, cele mai atrăgătoare afaceri se dovedesc a fi şi cele mai riscante.

Ca urmare a studiilor de faliment realizate de agenţia de rating Coface România, sectorul de activitate cu cel mai ridicat grad de risc şi cele mai multe firme în fază de faliment este comerţul cu ridicata, acesta fiind de altfel şi cel mai expus sector economic de activitate. Prin urmare, este de evitat deschiderea unui business în acest domeniu, în condiţiile în care, în 2005, numărul companiilor intrate în faliment s-a ridicat la 811, reprezentând 23% din totalul insolvenţelor din ţara noastră. Principalul motiv pentru care businessurile bazate pe comerţul cu ridicata sunt foarte riscante rezidă în intensificarea comerţului de tip modern. "Această tendinţă confirmă evoluţia falimentelor din ultimii ani, comerţul consolidându-se şi fiind astăzi din ce în ce mai mult caracterizat de concentrarea veniturilor către marii retaileri de tip hipermarket, supermarket, cash & carry şi complexuri comerciale de tip mall", a declarat, pentru Adevărul, Cătălina Stătescu, marketing &PR coordinator în cadrul companiei Coface.

Agricultura, o afacere cu mare potenţial de risc

Dacă dispui de ceva bani şi vrei să investeşti într-un business care să-ţi aducă profituri financiare semnificative, cu siguranţa nici agricultura nu este unul dintre domeniile prioritare pe care ar trebui să le ai în vedere. Asta pentru că, potrivit studiilor de specialitate la nivelul anului 2005, numărul firmelor care au dat faliment s-a ridicat la 587, reprezentând 16,4% din total. "Deşi trendul este ascendent în ultimii ani pentru acest sector, totuşi agricultura românească rămâne departe de a fi una competitivă", spune Stătescu. Acesta este însă un proces firesc şi face parte din restructurarea acestui sector, deoarece o agricultură la standarde europene nu se poate face fără utilaje moderne şi pe suprafeţe individuale de 5-10 ha. Pentru a face din agricultură o afacere competitivă este însă nevoie de resurse, lucru care le-a lipsit încă de la început multora dintre asociaţiile constituite şi aflate acum în faliment. O salvare pentru agricultura românească ar putea fi reprezentată de fondurile europene destinate dezvoltării rurale, pentru accesarea cărora se aşteaptă să fie depuse proiecte începând, cel mai probabil, cu luna aprilie a anului în curs.

Serviciile prezintă cel mai redus grad de risc

Un alt domeniu în care specialiştii nu recomandă deschiderea unei afaceri este cel al confecţiilor şi încălţăminte. Motivul este unul singur şi simplu deopotrivă: importurile masive de produse chinezeşti. Fenomenul nu va cunoaşte însă o ameliorare, fiind de aşteptat ca rata falimentelor din sector să înregistreze procente în creştere. La nivelul anului 2005, numărul firmelor falimentare care activau în acest domeniu a reprezentat 5,9% din total falimente. O rată mare a firmelor care îşi închid afacerea se remarcă şi în industria construcţiilor. Cătălina Stătescu susţine că acest fapt poate fi pus pe seama faptului că piaţa este încă dependentă de lucrările de infrastructură la nivel naţional, unde decontările se fac cu dificultate, făcând astfel dificilă gestiunea creanţelor societăţilor din domeniu.

Potrivit Coface, sectorul în care s-au înregistrat cele mai puţine falimente şi, prin urmare, prezintă un grad redus de risc este cel al serviciilor. Vorbim aici de IT, salubritate, poştă, telecomunicaţii şi sectorul energetic, unde piaţa a ajuns la un grad de maturitate care permite cu greu apariţia unui nou competitor, indiferent de valoarea acestuia.