A fost odată Tractorul…

Braşovenii privesc cu nostalgie fosta uzină, în locul căreia se va realiza un megaproiect imobiliar Liniile de fabricaţie pe care se produceau celebrele tractoare de Braşov ar putea

Braşovenii privesc cu nostalgie fosta uzină, în locul căreia se va realiza un megaproiect imobiliar

Liniile de fabricaţie pe care se produceau celebrele tractoare de Braşov ar putea ajunge în cel mai scurt timp la fier vechi. Pe platforma fostei fabrici vor apărea în câţiva ani blocuri de locuinţe, birouri, un hotel şi centre expoziţionale şi de afaceri. Braşovenii care vor locui în noile apartamente le vor povesti nepoţilor că aici s-au construit odată tractoare.

Braşov, oraşul de sub Tâmpa. La un moment dat, oficial, a purtat numele liderului comunist Stalin şi toată lumea îi spunea "oraşul roşu". Şi asta pentru că urbea avea un atuu foarte important. La începutul anilor "50 era unul dintre cele mai industrializate oraşe. Asta dădea bine şi se plia de minune doctrinei ce trebuia servită poporului.

După ce capitalismul a trecut de stadiul de pionerat în România, Braşovul parcă este condamnat să uite de vechile metehne ale trecutului. Să-şi şteargă propria memorie. Tranziţia a transformat în amintire oraşul muncii. În locul unde altădată jumătate din sufletele oraşului lucra în ture, zi şi noapte, în întreprinderi, producţia industrială a fost dată uitării din motive de nerentabilitate.

La Braşov, utilajele din halele de montaj au tăcut de mult. Reprezentanţii capitalismului feroce vor ridica în locul lor centre expoziţionale şi de afaceri, cartiere rezidenţiale şi malluri. Sutele de hectare ale fostelor întreprinderi au devenit aur pentru dezvoltatorii de proiecte imobiliare.

Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al noului proprietar al uzinei unde altădată se produceau tractoare. Flavus Investiţii speră ca în maximum 10 ani să revoluţionize oraşul de sub Tâmpa printr-un proiect imobiliar de anvergură. Silviu Savin, administratorul companiei, şi-a propus să transforme Tractorul într-un adevărat centru de afaceri.

Piaţa tractoarelor, complicată

Dacă treci prin jurul fostei întreprinderi, o să te surprindă liniştea care învăluie locul. Aleile fabricii sunt pustii.
Nici ţipenie de om în halele de producţie. Un taximetrist observă că vrem să facem o fotografie, lucru interzis de afişele postate la poarta principală. "Ce mai pozaţi, mă fraţilor, că nu mai aveţi ce! S-a dus totul. Aici se aduna odată jumate din oraş.

Ce era aici nici nu vă imaginaţi. Oraş în oraş". Ion Popa, că aşa îl cheamă pe om, a lucrat 25 de ani în întreprindere, la secţia de montaj. După ce a fost disponibilizat s-a apucat de taximetrie, că altă variantă nu a avut. Ca el au fost mii de braşoveni care s-au reorientat profesional. Mulţi au plecat în străinătate pentru un trai mai bun.

Activitatea noului proprietar de la Tractorul se rezumă la câteva încăperi de birouri, în care sunt strânşi angajaţii, pe care poţi să-i numeri pe degete. Silviu Savin, administratorul noului proprietar al uzinei spune că societatea nu elimină posibilitatea ca pe platformă să fie fabricate tractoare, dar recunoaşte că în acest moment previziunile sunt sumbre.

"În acest moment, nu putem reporni producţia de tractoare de unii singuri. Ne trebuie un ajutor din partea unui partener, care să vină cu anumite pieţe, în special cea de desfacere", precizează administratorul societăţii.

Sistemul integrat, eliminat din calcule

Chiar dacă noua societate care a cumpărat activele Tractorul nu este obligată contractual să producă tractoare, Silviu Savin spune că s-au făcut evaluări care au dus la concluzia că pe platforma industrială nu se mai pot fabrica tractoare în sistem integrat.

"Producţia ca pe vremea lui Ceauşescu nu mai poate fi posibilă aici. Dintr-un motiv obiectiv. Face produsul foarte scump. Nicăieri în lume nu se mai face aşa. De aceea, pentru planul de relansare a producţiei suntem în discuţii cu 10 producători. Problema mare este că în acest posibil parteneriat avem nevoie de subansamble la preţuri bune. În urma analizelor am concluzionat că la Braşov, aria de producţie să fie restrânsă mult, pentru că ce putem face noi e să devenim un integrator de piese.

Oricum, cu liniile de fabricaţie de aici nu se mai poate face nimic pentru că sunt vechi de peste 30 de ani. Estimăm că dezafectarea acestora ne-ar aduce un venit de aproximativ cinci milioane de euro", precizează Savin.

Pe geamurile biroului, undeva, în depărtare, se vede un tractor care cară un utilaj. E singura dovadă de viaţă în zona fostelor hale de producţie.

Birouri şi centre comerciale

Până la clarificarea situaţiei privitoare la repornirea producţiei de tractoare, Flavus Investiţii ştie ce are de făcut cu terenul cumpărat de la AVAS cu 77 milioane de euro. "În două luni de zile urmează să primim de la firma YRM din Marea Britanie finalizarea unui master plan privind dezvoltarea unui centru urban pe fosta platformă industrială. De fapt, se aici se vrea construirea unui minioraş care la primele evaluări va avea nevoie de investiţii de 800 milioane de euro.

"Planul de dezvoltare pe care deocamdată îl luăm în calcul prevede ca 20% din întreaga suprafaţă de teren să fie alocată proiectelor rezidenţiale, 25% pentru construcţia de birouri, 20% pentru zone comerciale şi restul pentru centrul de afaceri", ne spune Silviu Savin.

Administratorul Flavus Investiţii ne spune că cea mai importantă parte a proiectului este cea a construirii unui centru expoziţional, a unuia de afaceri şi a unui hotel de mare capacitate. Intenţiia noului proprietar al activelor tractorul este să ridice aici şi un mall.

"Pe lângă partea rezidenţială, analizăm ca în zona de birouri să ridicăm un cenrtu civic pentru oraş, pe care să îl punem la dispoziţia instituţiilor administrative ale oraşului, precizează
Savin.

800 de milioane de euro reprezintă valoarea viitorului proiect imobiliar care va fi realizat pe platforma uzinei braşovene

Contract de vânzare contestat

Administratorii Flavus Investiţii susţin că nu şi-au asumat nicio clauză cu efect de condiţionare a activităţii în contractul semnat cu AVAS. Recunoaşterea acestui lucru nu ar pica deloc bine în ochii Comisiei Europene, care a deschis o anchetă pe teme anticoncurenţiale în cazul Tractorul Braşov.

În schimb, liderul sindical Gheorghe Apostu susţine că, prin contract, cumpărătorul este obligat să păstreze timp de 10 ani obiectul de activitate - fabricarea de tractoare - şi să facă angajări din rândul foştilor muncitori ai uzinei. Uzina braşoveană, pentru care s-a cerut deja falimentul, urmează însă să fie lichidată şi radiată din Registrul Comerţului. Numai că, pentru acest lucru, noul lichidator provizoriu stabilit de instanţă, Info Dip SPRL, a contestat contractul de vânzare a activelor către Flavus Investiţii.

"Dacă justiţia va considera cererea noastră întemeiată, contractul se va anula şi vom relua procedurile de faliment. Îndestularea creditorilor Tractorul este un procedeu foarte complicat mai ales că nivelul creanţelor este unul foarte mare, cel mai important creditor fiind Ministerul Finanţelor", ne-a precizat Viorica Munteanu, reprezentantul societăţii de insolvenţă.