Unul din şase locuitori ai Uniunii Europene trăieşte sub pragul sărăciei

Lituanienii sunt cei mai defavorizaţi dintre europeni, 21% din populaţie aflându-se la limita mizeriei Comisia Europeană afirmă că 10% din europeni locuiesc în gospodării în care

Lituanienii sunt cei mai defavorizaţi dintre europeni, 21% din populaţie aflându-se la limita mizeriei

Comisia Europeană afirmă că 10% din europeni locuiesc în gospodării în care niciun membru al familiei nu are un loc de muncă, iar una din şase persoane trăieşte sub limita sărăciei.

Declaraţiile au la bază un studiu început în anul 2004, care mai relevă şi faptul că polonezii şi lituanienii conduc în topul sărăciei cu 21% din populaţia ţării. Aceştia sunt urmaţi îndeaproape de suedezi şi cehi, din care 9-10% trăiesc în mizerie. În toate statele UE, cu excepţia ţărilor nordice, Grecia şi Cipru, copiii sunt cei mai predispuşi să ajungă pe drumuri. Raportul a scos la iveală şi mari discrepanţe între speranţa de viaţă din diferite state europene şi diferenţe mari între sumele alocate de guvernele statelor membre pentru sănătate.

În timp ce Germania cheltuieşte 10,9% din PIB pentru acest domeniu, Estonia alocă doar 5,5%. Speranţa de viaţă a bărbatului este cea mai mare în Suedia, şi anume aproape 79 de ani, şi cea mai mică în Lituania, de aproape 66 de ani. Asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a femeilor, puţin sub 76 de ani. Se pare că femeile trăiesc cel mai mult în Spania. Aici cele mai multe ajung la vârsta de 84 de ani. Studiul nu conţine multe date despre România şi Bulgaria, care fac parte din UE abia de luna trecută.

Investiţiile în programele de pregătire a angajaţilor, o necesitate

"Reformele recente, care ar fi trebuit să ajute sistemele naţionale mai bune din punct de vedere fiscal şi mai axate pe problemele sociale, sunt încurajatoare, însă mai este mult de lucrat", a afirmat oficialul UE pe probleme sociale, Vladimir Spidla. Datele incluse în studiu vor fi discutate în cadrul summitului Comisiei Europene care va avea loc luna viitoare. Spidla a publicat şi un raport separat despre provocările globalizării la care este supusă Europa.

Acesta sugerează că legile rigide cărora se supune forţa de muncă din blocul comunitar trebuie schimbate în favoarea unui sistem mai flexibil, care să permită indivizilor să se angajeze mult mai uşor, angajatorilor să concedieze persoanele de care nu sunt mulţumiţi, lărgirea spectrului contractelor de muncă, crearea unor programe de pregătire, dar şi siguranţă şi beneficii pentru angajaţi.

"Reformele legislative din statele membre în ceea ce priveşte contractele de muncă ar putea uşura schimbarea locului de muncă şi ar putea crea multe oportunităţi care să-i ajute pe angajaţi să progreseze. Aici, o mare contribuţie ar putea-o avea şi investiţiile în traininguri", se arată în raportul lui Vladimir Spidla.

14% din copiii din Marea Britanie trăiesc în familii fără niciun venit

Cu toate acestea, oficialul UE avertizează că, în ciuda faptului că, în 2005, Europa, a cunoscut cea mai mare rată a angajărilor din 2001, mai este nevoie de crearea altor 22 milioane de locuri de muncă, până în anul 2010, pentru a putea face faţă şomajului. Asta în condiţiile în care 10% din tinerii europeni între 18 şi 25 de ani nu au un loc de muncă, iar rata şomajului în rândul acestora este încă la cote ridicate, în ciuda eforturilor de promovare a personelor tinere.

"Muncitorii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi schimba uşor locul de muncă", a mai adăugat Spidla. Procentul copiilor care trăiesc în gospodării în care niciun adult nu are vreun venit variază de la o ţară la alta. Dacă în Luxemburg numărul lor ajunge la 3%, în Marea Britanie şi în Bulgaria acesta ajunge la 14%. "Să trăieşti într-un cămin în care nimeni nu lucrează, lipsit de un model demn de urmat, afectează dezvoltarea cospilului", se arată în studiul Comisiei Europene.

Dar niciun loc de muncă nu asigură întotdeauna un trai decent. În 2004, 8% din angajaţii din blocul comunitar trăiau sub limita sărăciei.