Constanţa-Trieste, un proiect îngheţat
0
Dacă în urmă cu un an dezvoltatorii proiectului estimau că oleoductul paneuropean ar putea fi funcţional în 2014, acum nu mai avansează niciun termen. Cu toate că dezvoltatorii ţin pe loc proiectul, ţările caspice sunt gata să ofere petrolul şi investiţiile necesare pentru realizarea conductei paneuropene.
După mai bine de un an de la înfiinţare, compania de proiect care dezvoltă conducta de ţiţei ce va lega ţărmul Mării Negre de cel al Adriaticii (Pan-European Oil Pipeline) nu are încă un management care să promoveze proiectul în rândul potenţialilor finanţatori, deşi delegaţii celor trei state reprezentate în compania de proiect (România, Serbia şi Croaţia) s-au întâlnit de mai multe ori de atunci.
„Următoarea întâlnire va avea loc la Zagreb, la o dată care nu a fost încă anunţată de partea croată, iar desemnarea managerului general ar trebui făcută în cadrul acestei întâlniri“, a declarat, pentru „Adevărul“, Gheorghe Ionescu, directorul de dezvoltare al Conpet - una dintre companiile care reprezintă România în acest proiect.
Taxe neplătite
Managerul general va trebui să elaboreze un plan de acţiune şi bugetul aferent, care să fie prezentat finanţatorilor interesaţi într-o conferinţă de investiţii. Pentru acest post, România l-a propus pe Brian Minty, care a coordonat studiul de fezabilitate al conductei, Serbia îl susţine pe Ljubomir Aksjentievic, iar, din partea Croaţiei, candidează Davor Stern, fost ministru al Economiei.
Însă disensiuni nu au fost numai la nivelul desemnării managementului. În urmă cu două săptămâni, secretarul de stat din Ministerul Economiei Tudor Şerban declara, pentru NewsIn, că proiectul este blocat de Croaţia, care refuză plata unei taxe de participare de 50.000 de euro. Mai mult, Slovenia şi Italia, pe teritoriul cărora ar urma să treacă o porţiune din conductă, nu şi-au desemnat încă societăţi care să facă parte din companie.
În vara 2008, după înfiinţarea companiei de proiect, reprezentanţii acesteia declaraseră că proiectul ar urma să fie îngheţat sau chiar anulat, dacă în maximum un an nu va fi organizată conferinţa de investiţii. Iniţial, dezvoltatorii proiectului voiau să demareze lucrările în 2010 şi să le finalizeze în 2013, însă termenele au fost decalate cu un an. În prezent, însă, nimeni nu mai are curajul să facă o prognoză de acest gen: întrebat când este preconizată începerea lucrărilor şi când ar putea deveni funcţională conducta, oficialul Conpet a precizat că nu se poate estima la acest moment.
Petrolul, dolarii şi kazahii
Totuşi, una dintre problemele cu care se confruntă acest proiect, respectiv asigurarea cantităţilor de ţiţei, pare să fie pe cale de rezolvare. Companiile petroliere KazMunaiGaz din Kazahstan şi SOCAR din Azerbaidjan au semnat, la finele săptămânii trecute, un acord privind realizarea unei rute de transport al petrolului spre Marea Neagră şi mai departe, spre pieţele de desfacere.
Oficialii kazahi au precizat că noua rută caspică ar asigura mai mult ţiţei pentru compania pe care o deţin în România, Rompetrol.
De altfel, Rompetrol şi-a construit un terminal petrolier la Marea Neagră, care poate fi folosit drept capăt al oleoductului paneuropean, iar Dinu Patriciu, fostul director general, a arătat în repetate rânduri disponibilitatea companiei de a participa la finanţarea conductei. Totodată, oficialii SOCAR, prezenţi săptămâna trecută la Bucureşti, şi-au manifestat interesul de a participa la acest proiect atât ca furnizori de ţiţei, cât şi ca investitori.
Trei variante de capacitate
Studiul de fezabilitate pentru construcţia oleoductului, coordonat de compania Hill International, prezintă trei posibile variante de capacitate de transport, respectiv de 40, 60 sau 90 de milioane de tone pe an. Costurile totale pentru realizarea conductei au fost estimate la 2,27 miliarde de dolari pentru capacitatea de 40 de milioane de tone, 2,81 miliarde de dolari pentru 60 de milioane de tone şi 4,26 miliarde de dolari pentru transportul a 90 de milioane de tone anual.
Se încarcă comentariile...
