O firmă din Gorj transformă deşeurile în milioane de euro

Cu o investiţie de peste trei milioane de euro, Uni Recycling a reuşit să pună în funcţiune singurul centru din România de transformare a gunoaielor în combustibil alternativ O firmă

Cu o investiţie de peste trei milioane de euro, Uni Recycling a reuşit să pună în funcţiune singurul centru din România de transformare a gunoaielor în combustibil alternativ

O firmă din Târgu Jiu, gestionată de un om de afaceri din Germania, produce combustibil mai ieftin cu 50%. Produsul se numeşte "floof" şi este obţinut din materiale greu reciclabile, primite de la zeci de firme din ţară. Firma gorjeană este singura de acest fel din România, care deţine secretul fabricării combustibilului.

Tot ce înseamnă deşeu greu reciclabil, cauciuc, textile, nămol de la sondele de petrol, până şi filtrele de ulei pe care le schimbăm cu toţii la reviziile periodice ale autoturismelor sunt transformate în bani de Uni Recycling, compania româno-germană.

Procedeul pare destul de simplu şi extrem de profitabil pentru firma gorjeană. Aceasta primeşte o dată bani pentru că reciclează deşeurile de la cei care le produc, iar după ce le transformă în floof, mai primeşte încă o dată bani de la fabricile care folosesc combustibilul alternativ.

Deocamdată, doar Carpat Cement foloseşte flooful drept combustibil, pentru că a avut suficienţi bani să investească în tehnologia necesară: aproximativ două milioane de euro. Există însă proiecte pentru înfiinţarea unor astfel de centre în mai multe oraşe din ţară, dintre care şi Bucureşti.

Un exemplu de cât de profitabil este să reciclezi astfel de deşeuri este folia utilizată de producătorii de medicamente pentru capsule, ambalaj care conţine aluminiu. Uni Recycling este plătită cu 150 de euro pe tona de astfel de deşeuri, pe care le contractează de la anumite firme, ca mai apoi să le revândă cu 300 de euro tona, unei fabrici din Germania, care le topeşte şi separă plasticul de aluminiu.

Astfel, Uni Recycling câştigă 450 de euro pe tonă. Oricum, la ora actuală nu se poate încă vorbi de un profit de ordinul milioanelor de euro, însă acest profit este realizabil pe termen lung.

400 tone de floof pe lună, produse la Târgu Jiu

Procesul de producţie folosit la Uni-Recycling nu este greoi. Sunt folosite câteva utilaje aduse din Germania, care transformă materialele greu reciclabile în baloţi, le combină şi le mărunţesc. La final, rezultă flooful, un material moale cu o putere calorică mare, care poate fi utilizat drept combustibil alternativ.

În fiecare zi, la Târgu Jiu se obţin opt tone de floof, iar lunar, cantitatea ajunge la peste 400 de tone. Pentru a obţine produsul care înlocuieşte păcura şi gazele folosite de Carpat Cement, trebuie însă ca muncitorii să recicleze şi să sorteze deşeurile colectate.

Hârtia şi cartonul care pot fi reciclate nu sunt transformate în floof, însă deşeurile de cauciuc, spoilerele auto, cartonul, textilele şi hârtia siliconată sunt "aur" pentru firma gorjeană. Acest proiect este foarte bine privit de agenţiile de mediu din ţară, care pot scăpa astfel de gropile de gunoi pline de materiale greu degradabile ce produc prejudicii majore mediului înconjurător.

Combustibilul alternativ produs din reciclarea materialelor greu degradabile este folosit din plin în ţările din Occident. Numai în Germania, Uni Recycling deţine 6 puncte de lucru, apoi alte firme de profil funcţionează în Italia, Franţa, Cehia, Austria sau Spania.

"Părintele floofului" în România este Cornel Varvara, un ardelean inteligent, care locuieşte în Germania de 16 ani. Din 2003 lucrează în domeniul protecţiei mediului, iar astăzi este unul dintre cei mai importanţi oameni din România în domeniul managementului deşeurilor. "Nu fac doar floof. Am fost printre primii colectori şi valorificatori de produse electrice şi electrocasnice din ţară, iar investiţiile în domeniul deşeurilor sunt de ordinul milioanelor de euro", spune Varvara.

Reţeta de fabricare a floofului este... Top Secret

"Există foarte mulţi oameni cu bani în România care ar putea investi într-o astfel de tehnologie", spune Cornel Varvara, reprezentantul român al companiei. "Eu am cheltuit peste 50.000 de euro, numai pentru a obţine o parte din informaţiile necesare dezvoltării acestei tehnologii şi nu am de gând să le dau mai departe, decât tot contra cost", a mai adăugat acesta.

Omul de afaceri pregăteşte la ora actuală un proiect pentru reciclarea dejecţiilor acumulate în staţiile de epurare din Gorj. "La ora actuală, mizeria care se adună de la locuitori este aruncată în Jiu şi poluează mediul. Eu pot să vin cu o centrifugă specială care să separe materia lichidă de cea solidă.

Apa este tratată chimic şi poate fi refolosită în circuit, iar materia solidă este uscată printr-o tehnologie specială prin care se obţine un fel de praf ce poate fi folosit pentru floof sau îngrăşământ", ne explică reprezentantul Uni Recycling.

El mai spune că în Spania, de pildă, acest sistem este folosit cu succes, iar mediul nu mai este poluat.

Floof, un combustibil ieftin şi nepoluant

Deşeurile industriale colectate, acelea greu reciclabile şi cele periculoase (deşeu de lemn contaminat, deşeu de saci de var, deşeu de hârtie siliconată, filtre de ulei, deşeuri de mase plastice, deşeu de cauciuc cu inserţie textilă, deşeuri de textile, deşeuri care rămân de la staţiile de sortare) sunt prelucrate în etape succesive pentru procesarea amestecului floof.

Rezultatul acestui proces de prelucrare, amestecul floof, se foloseşte drept combustibil alternativ de către fabricile de ciment, termocentrale şi alte fabrici care pot utiliza acest material. Produsul are o putere calorică între 18-24Kj şi poate înlocui cărbunele. Acest tip de combustibil prezintă avantajele unui cost redus, este mai puţin poluant (nu emite compuşi toxici sau periculoşi în atmosferă prin ardere, nu lasă cenuşă în cantitate mare, precum cărbunii de pământ).

Preţul unei tone de floof poate fi cu până la 70-80% mai mic faţă de tona de păcură, în funcţie de puterea calorică. Un floof cu o putere calorică mare, însă, are un preţ la jumătate faţă de combustibilul clasic.