Lukoil: euro va atinge 4,5 lei până la finele anului
0
Oficialii diviziei locale a companiei petroliere ruseşti se aşteaptă la o continuă depreciere a leului în următoarele luni, în contexul unui deficit mare al bugetului de stat. Lukoil România a pierdut din cauza diferenţei de curs valutar 22 de milioane de dolari în primele nouă luni ale anului.
Criza economică şi consecinţele ei la nivelul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a pieţei auto afectează din ce în ce mai mult consumul local de carburanţi. Astfel, dacă în primele şase luni, companiile petroliere afişau vânzări mai mici cu circa 10%, cererea nu şi-a revenit până în prezent. „În primele nouă luni ale anului, am comercializat cu 10% mai puţini carburanţi, iar, pe segmentul de retail, scăderea a fost de 5 procente“, a declarat directorul general al Lukoil România, Constantin Tampiza.
Optimism pentru 2010
Perioada cea mai slabă din punctul de vedere al cererii a fost în primul trimestru al anului, când vânzările în benzinăriile proprii erau de circa 53.000 de tone pe staţie.
„În trimestrul al treilea, am ajuns la o medie lunară de 73.000 de tone. Dar acest lucru nu înseamnă că cererea a crescut, ci se datorează caracterului sezonier al consumului de carburanţi“, a explicat Tampiza. Mai mult, în acest an, Lukoil a închiriat 18 staţii de la benzinarii particulari, măsură care a mai adus un plus la capitolul volume vândute. De altfel, Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, liderul pieţei petroliere locale, spunea, în august, că se aşteaptă la o scădere mai pregnantă a consumului de carburanţi în ultima jumătate a anului, odată cu reducerea puterii de cumpărare. „Pentru 2010 sunt optimist, mă aştept să fie un an mai bun decât 2009, dar nu va fi mai bine decât în 2008“, a subliniat Tampiza.
Pentru Lukoil România, scăderea barilului de petrol de la o medie de 111 dolari în primele nouă luni din 2008 la 47 de dolari în aceeaşi perioadă din 2009 a însemnat înjumătăţirea cifrei de afaceri, la 932 de milioane de dolari, iar profitul operaţional EBITDA a fost de 47,7 milioane de dolari, mai mic cu 23%.
Totodată, situaţia economică din România a afectat puternic câştigul companiei, care a înregistrat pierderi de 4 milioane de dolari. „Din cauza cursului am pierdut 22 de milioane de dolari. Dacă nu era influenţa cursului valutar, am fi avut un profit curat de 18 milioane de dolari“, a mai spus şeful diviziei locale a Lukoil. Mai mult, acesta se aşteaptă la o continuă depreciere a leului şi estimează că moneda europeană va ajunge la 4,5 lei în următoarele două luni.
Mai multe furturi în benzinării
„În condiţiile cheltuielilor bugetare mari pe care le are statul în prezent, economia are două soluţii: fie anunţăm default, falimentul ţării, fie devalorizăm moneda naţională. Cred că şi posibilităţile lui Isărescu sunt limitate, astfel că mă tem că vom ajunge la un curs de 4,5 lei pe euro la începutul anului viitor. De asemenea, mă tem şi de cotaţiile dolarului american“, a precizat Tampiza.
Prin măsurile de reducere a cheltuielilor, Lukoil România a câştigat cinci milioane de dolari, diminuând toate costurile, mai puţin salariile sau numărul angajaţilor. Pentru anul viitor, compania şi-a planificat investiţii de 8,7 milioane de dolari în cele 310 benzinării, sumă catalogată de Tampiza ca fiind „nesemnificativă“.
O mare parte din fonduri vor fi alocate întăririi măsurilor de protecţie, în condiţiile în care, în ultima jumătate de an, numărul furturilor din benzinăriile Lukoil a crecut de peste 2,5 ori, în unele judeţe fiind chiar de cinci ori mai multe.
Barilul va costa 60-70 de dolari în 2010
„În calculele noastre pentru 2010, contăm pe o medie a barilului de petrol de 60-70 de dolari“, a declarat Andrei Bycenko, directorul Lukoil Moscova, prezent la Bucureşti. Acesta a precizat că majorările din ultima vreme a barilului, care a depăşit 80 de dolari, reprezintă mai mult speculaţii decât o creştere organică. În opinia sa, există premise pentru un nou val al crizei, care să scadă din nou cotaţiile petroliere, însă acest lucru depinde de măsurile întreprinse de guverne şi de instituţiile financiare internaţionale.