Ce afaceri merg bine pe timp de criză?

Operatorii low-cost, hostelurile şi outleturile vor face faţă mai uşor turbulenţelor financiare. Pe timp de criză, luxul nu mai este la modă. În schimb, oamenii preferă produse şi servicii mai ieftine, merg mai des la biserică şi îşi încearcă norocul la loto.

Pentru marile companii, criza financiară înseamnă profituri în scădere şi o redimensionare a bugetelor. Pentru omul de rând, criza are însă un alt înţeles: vacanţe mai puţine şi mai ieftine, renunţarea la hainele de marcă sau la mesele la restaurant, precum şi amânarea achiziţiei unei case pe credit.

În aceste condiţii, firmele care îşi vor orienta oferta pentru a satisface nevoile specifice în vremuri tulburi nu vor avea decât de câştigat.

În Europa de Vest, outleturile înregistrează deja vânzări în creştere, iar operatorii low-cost transportă tot mai mulţi călători care în urmă cu câteva luni ar fi ales o companie clasică de transport aerian.

În plus, bancherii francezi renunţă la pauza de masă pentru a merge la biserică, în timp ce în Marea Britanie credincioşii au o rugăciune specială pentru a depăşi problemele financiare.

Pentru că efectele crizei vor fi mai temperate în ţara noastră şi dat fiind comportamentul de consum diferit al românilor, este greu de anticipat dacă aceleaşi afaceri se vor dovedi rentabile şi în ţara noastră.Economii

Acolo unde criza financiară a lovit cel mai dur, oamenii fie şi-au amânat vacanţele, fie au optat pentru o cazare la un hotel mai ieftin sau pentru un hostel.

În România, unde nu sunt aşteptate efecte negative de aceeaşi amploare, “migraţia” către serviciile hoteliere mai ieftine nu va fi la fel de evidentă. Cu atât mai mult cu cât românii alocă, de regulă, mai puţini bani pentru vacanţe, iar numărul hostelurilor şi al campingurilor din ţara noastră este scăzut. „Turismul românesc va fi cel mai puţin afectat între statele din Europa.

Un impact negativ se va resimţi însă la nivelul turismului de evenimente, din cauză că firmele îşi refac bugete“, este de părere Mihai Râjniţă, secretar general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România. Totuşi, specialiştii spun că nu putem vorbi despre pierderi pe acest segment, ci doar de o încetinire a ritmului de creştere.

Austeritatea dictează

Schimbarea de opţiune este evidentă în state ca Marea Britanie, unde turismul de business se orientează tot mai des spre hoteluri low-cost. De exemplu, Travelodge, o reţea hotelieră inclusă în această categorie, a raportat venituri cu 45% mai mari numai pe segmentul de business.

Reprezentanţii companiei susţin că sunt luaţi cu asalt de cereri venite din partea directorilor financiari, ca urmare a reducerii drastice a cheltuielilor de călătorie. Potrivit Travelodge, pentru un număr de 43 de nopţi de cazare, o firmă poate economisi anual până la 8.000 lire sterline pentru fiecare angajat, dacă se renunţă la cazarea clasică.

Cererea migrează spre operatorii low-cost

Criza transportului aerian a început odată cu scumpirea alarmantă a barilului de petrol şi s-a acutizat pe măsură ce turbulenţele financiare internaţionale s-au intensificat.

Forţate să îşi reducă bugetul de călătorie, atât firmele, cât şi persoanele fizice s-au orientat rapid spre operatorii low-cost. Perioada de recesiune are ca rezultat un nivel temporar mai scăzut al traficului şi o modificare a structurii cererii.

Pasagerii continuă să călătorească, însă nu-şi permit să plătească la fel de mult. Astfel, pasagerii din segmentul corporate coboară o treaptă în ceea ce priveste costul călătoriilor, ceea ce este în beneficiul operatorilor low-cost.

„Compania noastră va înregistra o creştere a numărului de pasageri, atât pe segmentul business, cât şi al călătoriilor de agrement ca urmare a scăderii numărului de clienţi ai companiilor tradiţionale”, ne-a explicat Natasei Kazmer, director de comunicare la Wizz Air.

Totodată, reprezentanţii Blue-Air spun că, spre deosebire de alte pieţe care s-au confruntat cu scăderi în numărul de pasageri, piaţa din România s-a menţinut aproape de nivelul prognozat.

„Este dificil să prevedem ce se va întâmpla în 2009, ţinând cont, în primul rând, de lipsa de experienţă a populaţiei din România în ceea ce priveşte comportamentul în situaţii de criză economică”, ne-au declarat reprezentanţii Blue-Air.

Europenii preferă să ia masa acasă

Nevoia de a economisi îi determină pe mulţi europeni să renunţe la ideea de a mai lua masa la restaurant, în favoarea unei mese gătite acasă. 

În consecinţă, vânzările retailerilor, în special a celor din categoria discounteri, au crescut semnificativ în ultima perioadă. De exemplu, în Marea Britanie, Aldi a înregistrat vânzări trimestriale în urcare cu un sfert, în special în rândul consumatorilor din clasa de mijloc.

In topul preferinţelor: Mâncarea congelată

În plus, Tesco, cel mai mare supermarket britanic, încearcă să atragă clienţi prin diversificarea ofertei de produse ieftine, cu preţuri de sub o liră. Dacă vânzările de mâncare congelată au explodat, nu la fel de bine stau magazinele cu produse ecologice, ale căror încasări au scăzut dramatic.

În România, comercianţii susţin că, în ciuda posibilor efectele negative ale instalării crizei, vânzările vor rămâne constante, o creştere urmând să aibă loc în perioada sărbătorilor de iarnă. „În momentul de faţă nu vedem niciun efect al crizei financiare în volumul vânzărilor.

Mai mult, noi vindem preponderent alimente de bază, pentru care cererea este aproximativ constantă, indiferent de fazele ciclului economic”, ne-au declarat reprezentanţii MiniMax Discount.

Italienii trag nădejde la jocurile de noroc

Îngrijoraţi de criza economică şi de recesiunea care bate la uşă, tot mai mulţi italieni îşi încearcă norocul la loterie. Astfel, la finalul lunii octombrie, Superenalotto, cel mai popular joc de loto italian a înregistrat un pot-record de aproape 100 milioane euro.

„Este firesc ca în perioadă de criză oamenii să joace mai des la loto. În timpul Marii Crize, din 1929-1933, frecvenţa celor care au jucat la loterie a crescut semnificativ”, ne-a declarat sociologul Marius Pieleanu. În opinia acestuia, este foarte posibil că asistăm la o creştere a jucătorilor de loto dacă efectele crizei se vor accentua şi în ţara noastră.

Până în prezent, însă, românii nu s-au înghesuit să cumpere bilete, înspăimânţaţi de veştile rele despre criză. Potrivit reprezentanţilor Loteriei Române, în cazul Loto 6/49, numărul de variante jucate creşte, în general, cu premiul de la categoria I.

Soluţii financiare pentru criză

Deşi pare greu de crezut, există şi activităţi din sectorul financiar care nu au fost afectate de criză. Ba mai mult, reprezentanţii acestor companii susţin că situaţia actuală le-ar putea aduce un plus de profit.

Reticenţa, alături de noile norme de creditare, i-a făcut pe mulţi români să-şi ia gândul de la achiziţionarea unei case prea curând. O alternativă o reprezintă produsele de economisire-creditare oferite de cei doi jucători de pe piaţa românească, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi BCR Banca pentru Locuinţe.

Avantajul acestui produs îl reprezintă faptul că, după ce economiseşte o perioadă, clientul poate contracta un credit în lei (se elimină riscul valutar), cu dobândă fixă, la care se adaugă o primă de la stat. „Criza internaţională nu numai că nu afectează sistemul băncilor pentru locuinţe, dar reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea şi consolidarea lui”, spun reprezentanţii sistemului de economisire-creditare.

Companiile se pun la adăpost

Pe de altă parte, prudenţa manifestată de unele companii constituie un motiv de bucurie pentru asiguratorii de credit comercial, dar şi pentru societăţile de factoring. Înmulţirea falimentelor din ultima perioadă, cauzată de lipsa de lichidităţi, determină tot mai multe companii să-şi asigure riscul de neplată al partenerilor de afaceri.

Criza actuală a făcut ca mulţi antreprenori să conştientizeze necesitatea unei asigurări de credit comercial. Concret, prin poliţa de credit comercial, compania îşi asigură portofoliul de creanţe, riscul de neplată al partenerilor de afaceri fiind preluat de asigurător.

Pentru a‑şi proteja fluxul de numerar, sensibil în perioade de criză, multe dintre companiile de pe piaţa românească apelează la factoring. “Ne aşteptăm ca politicile restrictive de creditare să aibă influenţe pozitive asupra activităţii de factoring“, susţine Mihaela Dimitriu, director al direcţiei de factoring din cadrul BRD.

Outleturile înfloresc

Reprezentanţii magazinelor de tip outlet susţin că vânzările merg bine, mai ales pe timp de criză, şi că sunt mulţumiţi de evoluţia încasărilor din Europa în ultima perioadă.

În ţara noastră, outleturile sunt aproape inexistente, iar preţurile afişate nu corespund întotdeauna profilului de business. În aceste condiţii, chiar dacă România ar fi grav afectată de criză, cei interesaţi să cumpere haine de marcă din colecţii mai vechi nu ar avea prea multe opţiuni.

„Noi vedem criza ca o adevărată oportunitate. Discounturile oferite sunt atractive pe perioadele în care oamenii au mai puţini bani. Am observat această tendinţă în Europa şi ne aşteptăm la un efect similar şi în România, după ce vom deschide o reprezentanţă aici în viitorul apropiat”, ne-a declarat Johan Rogiers, director general la Liebrecht & wooD. Potrivit acestuia, cele trei magazine deschise în Polonia continuă să crească într-un ritm mult mai ridicat decât magazinele obişnuite.

La rândul său, Brendon O’Reilly, directorul unei alte reţele de outleturi, GVA Grimley Outlet Services, susţine că în aceste perioade tot mai mulţi oameni îşi fac cumpărăturile în magazinele cu preţuri reduse. „Ne aşteptăm ca afacerile să meargă şi mai bine anul viitor, ca urmare a vânzărilor mai scăzute, anticipate de magazinele clasice”, spune O’Reilly.