Zece domenii economice în bătaia crizei financiare

adevarul

Publicat: 03.11.2008 21:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 06:45

Analiştii apreciază că efectele se vor resimţi din plin în România abia în 2009. Cu toate că întreaga economie va avea de suferit de pe urma turbulenţelor financiare, condiţiile specifice vor agrava situaţia în anumite sectoare.

Deşi se află departe de epicentrul crizei financiare şi a înregistrat o dinamică record în acest an, economia României nu se află la adăpost de efectele declinului care a îngenuncheat marile pieţe internaţionale. Iar cele mai afectate sectoare economice sunt cele care până nu de mult au înmulţit peste noapte banii investitorilor.

Primul semnal a fost înregistrat de piaţa de capital, care s-a confruntat, încă de la jumătatea anului trecut, cu retragerea marilor investitori străini de pe toate pieţele emergente. Blocajul pieţei imobiliare, reculul industriei auto, declinul industriei textile au devenit, în 2008, tot mai evidente.

“Întregul sector privat va avea de suferit. Dar mai ales construcţiile, sectorul imobiliar şi retailul vor fi cele mai lovite de criză din cauză că, deşi sunt cele mai dinamice, sunt şi cele mai îndatorate domenii”, spune Liviu Voinea, director Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Condiţiile de creditare a populaţiei, dar şi a firmelor, s-au înăsprit, iar temperarea consumului a tras în jos şi sectoare precum agricultura sau transporturile. În plus, scăderea cererii pe pieţele internaţionale va afecta exporturile, în special în industria manufacturieră.

Acestea sunt doar câteva dintre efectele imediate ale crizei subprime care a stat la originea actualei crize mondiale: în economia românească, răul este abia la început, avertizează analiştii.

Secetă de tranzacţii pe piaţa imobiliară

Cel mai dinamic sector al economiei autohtone din ultimii cinci ani, imobiliarul, va fi la sfârşitul crizei şi cel mai afectat. Euforia care cuprinsese până la jumătatea lui 2007 piaţa de real estate a dus la creşteri record ale preţurilor proprietăţilor. Însă, nimeni nu părea să ia în calcul şi o perioadă de corecţii.

Acum „lucrurile sunt mult mai grave decât se spune”, atenţionează Radu Lucianu, Country Manager CB Richard Ellis Eurisko.

Locuinţele vechi s-au devalorizat în medie cu 20%, iar preţul celor noi a rămas blocat la nivelul de acum 12 luni. Dispariţia investitorilor speculativi, care controlau aproximativ 50% din piaţa rezidenţială nouă, a dus, pe fondul lipsei de finanţare, la scăderea dramatică a numărului de unităţi vândute. Din acest motiv, mai mulţi dezvoltatori şi-au revizuit planurile şi au oprit proiectele de locuinţe.

Marii perdanţi sunt, însă, proprietarii de terenuri. Aceştia se află în situaţia de a accepta preţuri cu 30-40% mai mici pentru aceleaşi loturi pe care încercau să le vândă anul trecut. Chiar şi în acest context, „numărul tranzacţiilor este în continuare foarte redus”, spune Shimon Gallon, director executiv GTC România.

Construcţii

Piaţa de construcţii s-a dovedit foarte sensibilă la fluctuaţiile de pe pieţele financiare internaţionale. „De circa două luni nu se mai primesc comenzi pe sectorul rezidenţial pentru noi proiecte. Dezvoltatorii nu mai pot apela la credite, iar cei care dispun de fonduri sunt mai precauţi”, declară Adriana Iftime, preşedintele Patronatului Societăţilor în Construcţii.

Dacă în luna august piaţa de construcţii creştea într-un ritm de peste 30%, acum principalii jucători estimează o temperare.

Producătorii de materiale de construcţii au anunţat evoluţii mult sub estimări. Cele mai multe lucrări consemnate în primul semestru al acestui an erau într-o fază care necesita un consum crescut de astfel de materiale. Din 140.000 de locuinţe aflate în diverse faze de construcţie, 37,7% erau în stadiu de finisare.

Piaţa de tâmplărie termoizolantă a stagnat, cea de polistiren va creşte cu aproximativ 2% după un ritm preconizat de 40%, vopselurile şi adezivii îşi vor încetini creşterea la jumătate, respectiv 5 şi 15%. Mai mult, Comisia Naţională de Prognoză estimează că în 2009 construcţiile vor avansa doar cu 13%, de două ori şi jumătate mai lent decât în acest an. ;

Bursă şi asigurări

Bursa de la Bucureşti s-a impus în topul sectoarelor grav afectate de criza financiară. De la începutul anului, capitalizarea pieţei principale a pierdut peste zece miliarde de euro, adică aproximativ 42% din total. Limitarea expunerii în zonă a fondurilor străine de investiţii a prăbuşit, practic, cotaţiile celor mai lichide acţiuni.

Preţurile titlurilor emitenţilor care alcătuiesc coşul indicelui BET au pierdut, în medie, peste 70%. Însă cel mai volatil în această perioadă s-a dovedit segmentul societăţilor de investiţii financiare (SIF). După ce, în 2006 şi 2007 indicele BET-FI marca aprecieri de 32,4% şi, respectiv, de 24,8%, de la începutul anului bursier acelaşi indice raportează o scădere de peste 85%.

“Preţurile pe piaţa de capital au ajuns foarte atractive, iar investitorii se vor întoarce întrucât randamentele ar putea depăşi câştigurile din alte plasamente”, spune Adrian Simionescu, preşedintele Vienna Investment Trust.

În strânsă legătură cu evoluţia pieţei bursiere, fondurile de acţiuni şi a cele diversificate au scăzut accelerat. În aceste condiţii, valoarea activelor nete administrate la sfârşitul lunii septembrie de cele 17 fonduri de acţiuni era de numai 183,18 milioane de lei, în scădere cu aproximativ 54% faţă de cele aproape 400 milioane de lei cât administrau 14 fonduri la sfârşitul lui 2007.

În plus randamentele fondurilor de pensii, dar şi ale asigurărilor cu componentă investiţională au scăzut ca urmare a expunerilor pe piaţa bursieră.

Sistem bancar

Criza financiara actuală se răsfrânge asupra sistemului bancar pe mai multe căi. În primul rând scăderea lichidităţii. Şi băncile româneşti se confruntă, în aceste momente, cu o scumpire a costului finanţărilor, care se concretizează în dobânzi mai mari la credite.

Totuşi, băncile din România nu au expuneri directe pe pieţele afectate de criză. În al doilea rând, înăsprirea condiţiilor de creditare a populaţiei reduce accesul la creditele în valută, în special la cele în franci elveţieni. Contextul extern şi-a pus amprenta şi asupra cursului de schimb, care a înregistrat o volatilitate ridicată în ultimele luni. Atingerea unui prag de aproape 4 lei/euro a determinat inclusiv intervenţia directă a BNR pe piaţa valutară.

Siderurgie

Şi industria siderurgică a reacţionat la limitarea cererii mondiale. De exemplu, managementul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, a anunţat că ia în calcul reducerea producţiei în România ca urmare a scăderii cererii pe principalele pieţe externe.

Practic, compania reduce producţia în mod selectiv pe anumite pieţe, pentru a adapta oferta la cererea existentă în momentul de faţă. „Măsura este temporară şi răspunde condiţiilor pieţei. Nu putem face comentarii referitoare la chestiuni operaţionale specifice dat fiind faptul că ne aflăm în perioada care precede anunţarea rezultatelor financiare ale Grupului pentru trimestrul al treilea, din data de 5 noiembrie 2008“, au declarat pentru Adevărul oficialii companiei.

Măsuri asemănătoare au fost luate la combinatele siderurgice din Hunedoara şi Reşiţa, unde producţia de oţel a fost redusă cu până la 30% şi mai multe secţii au fost închise temporar.

Industrie auto

Constructorii auto Renault şi General Motors (GM) sunt loviţi în plin de criza financiară globală, iar efectele acestui fapt se fac resimţite şi în ţara noastră. Astfel, Dacia Automobile, membră a Grupului Renault şi Uzina Ford din Craiova, care va livra motoare şi cutii de viteză pentru General Motors, au fost nevoite să îşi trimită muncitorii acasă timp de câteva zile.

Dacia şi-a oprit producţia timp de două zile, însă conducerea companiei susţine că uzina va funcţiona normal, în perioada care va urma. În acest timp, aproximativ 1.000 de salariaţi ai Ford România, angajaţi ai fabricii de la Craiova au fost în şomaj tehnic timp de trei zile, din cauza problemelor cu care se confruntă GM la nivel mondial. Surse din companie susţin că există posibilitatea ca Ford să îşi amâne începerea producţiei în ţara noastră.

Piaţa auto din România va scădea cu cel puţin 11% în 2009, la sub 300.000 de unităţi vândute faţă de 339.000 câte sunt estimate până la sfârşitul anului în curs, a declarat preşedintele Automobile Dacia, Francois Fourmont. Această situaţie este cauzată în principal de condiţiile dificile la nivel naţional în ceea ce priveşte creditarea.

Ca urmare a vânzărilor în continuă scădere, importatorii de automobile din România lansează oferte fără precedent, maşinile noi începând să rivalizeze cu cele second-hand la capitolul preţuri. Importatorii vin cu reduceri de până la 4.000 de euro sau cu asigurări gratuite pentru a redresa situaţia.

Textile

Industria textilă este unul dintre cele mai afectate domenii, cu atât mai mult cu cât marile fabrici de profil din România fac export în proporţie de peste 50%, iar cererea pentru piaţa externă a scăzut dramatic. Maria Grapini, preşedintele Patronatului din Industria Uşoară şi acţionarul majoritar al grupului de firme Pasmatex Timişoara se declară „la pământ”.

„Cred că noi suntem loviţi cel mai rău. Firmele mele şi-au scăzut producţia cu 25% în ultimele două luni şi nu am mai semnat niciun contract cu beneficiarii externi”, spune Grapini. Şi fabrica de confecţii din Botoşani, Rapsodia Conf, care lucrează pentru branduri de lux din SUA şi Europa se confruntă cu probleme. „Cutremurul a fost în străinătate, iar noi simţim replicile”, spune Mihai Tincu, directorul general al companiei.

“Am făcut un plan de reducere a cheltuielilor pentru perioada următoare, însă vom vedea cât de afectaţi vom fi începând din aprilie, 2009. Este posibil să avem şi restructurări”, a declarat pentru Adevărul, Mihai Tincu. Rapsodia Conf lucrează pentru mărcile Tommy Hilfifer, Polo Ralph Laurent sau Conwell.

Transporturi

Criza globală a atins şi domeniul transporturilor din România, însă mult mai puţin decât în celelalte ţări europene.Astfel, compania aeriană Tarom a raportat o scădere de doar 8% a numărului de pasageri în cel de-al treilea trimestru al acestui an, pe fondul diminuării cererilor pentru cursele de linie. Companiile aeriene din Europa au fost lovite din plin de criza financiară.

Lufthansa a anunţat pierderi de 74,6% a profitului net, iar compania aeriană Sterling Airways din Danemarca şi-a anunţat falimentul. Aitalia pierde trei milioane de euro pe zi, iar France KLM a anunţat un plan de reducere a costurilor de 1,2 miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Transporturile internaţionale de mărfuri sunt de asemenea afectate, din cauza problemelor financiare cu care se confruntă beneficiarii externi.

De exemplu, circa 80 de persoane au fost concediate de firma de curierat rapid Roexpres Service SRL din Galaţi în aceste zile. Şi firma de transport Dunca Expediţii întâmpină probleme.

„Pe de o parte, este mai puţin de muncă şi multe companii îşi închid porţile. Pe de altă parte, afacerile mele nu au fost afectate prea tare, scăderile fiind undeva la 15%. Încercăm să strângem cureaua şi să reducem cheltuielile”, a declarat pentru Adevărul Romeo Dunca, director general al firmei de transport Dunca Expediţii din Timişoara, referindu-se la planul de reducere a costurilor.

Agricultură

Aproape toate exploataţiile agricole depind de finanţările bancare, astfel că principalul risc pentru fermieri vine tot de pe piaţa financiară. În plus, „înfiinţarea culturilor din această toamnă, necesare pentru anul agricol 2009, a întârziat extrem de mult şi s-ar putea să ne confruntăm chiar cu lipsa de materii prime pentru industria alimentară“, ne-a declarat Costel Olteanu, liderul alianţei sindical-patronale din agricultură. Acum, preţurile sunt foarte reduse la produsele agricole, situaţie care îi determină pe fermieri să păstreze recolta în silozuri, ceea ce înseamnă lipsa încasărilor.

Turism de afaceri

Turismul de business îşi va diminua creşterea de 25 % pe care a înregistrat-o în ultimii doi ani, potrivit lui Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

“Nu putem vorbi despre scăderi, ci despre o diminuare consistentă a creşterii până la zero”, a declarat pentru Adevărul, Bădulescu. Teambuilding-urile şi vacanţele-recompensă oferite de angajatori vor fi din ce în ce mai puţine, pentru că firmele îşi vor eficientiza cheltuielile. „Companiile vor fi mai atente la cum îşi cheltuiesc bugetele, iar în ceea ce priveşte turiştii obişnuiţi, aceştia se vor gândi de două ori înainte de a mai cheltui o sută de euro”, a mai adăugat reprezentantul ANAT.