Wolfowitz nu renunţă la şefia Băncii Mondiale

După ce a implicat Banca Mondială într-un scandal care zdruncină credibilitatea instituţiei, fostul secretar american al apărării îi sfidează practic pe cei care-i cer demisia Soarta

După ce a implicat Banca Mondială într-un scandal care zdruncină credibilitatea instituţiei, fostul secretar american al apărării îi sfidează practic pe cei care-i cer demisia

Soarta lui Paul Wolfowitz la Banca Mondială devine tot mai nesigură. Şi asta mai ales după ce cel mai important comitet din subordinea sa a lansat un mesaj public fără precedent prin care-şi exprimă îngrijorarea faţă de viitorul Băncii Mondiale şi vorbeşte despre nevoia de a conserva credibilitatea instituţiei şi moralul personalului. În loc să-şi dea demisia, cu o atitudine sfidătoare, Wolfowitz spune însă că rămâne în postul său.

"Trebuie să ne asigurăm că Banca îşi poate îndeplini mandatul şi îşi poate menţine credibilitatea şi reputaţia, în aceeaşi măsură în care îşi poate motiva angajaţii. Situaţia aceasta ne preocupă foarte mult pe noi toţi. Sprijinim acţiunile boardului în ce priveşte rezolvarea acestei probleme şi-i cerem să-şi facă datoria", se arăta în comunicatul Comitetului de Dezvoltare al Băncii Mondiale (BM), care reprezintă cele 185 de naţiuni membre ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Personalul instituţiei se află într-o situaţie de criză după ce s-a dezvăluit că preşedintele băncii, Paul Wolfowitz, s-a implicat personal pentru a-i asigura partenerei sale, Shaha Riza, un salariu mare în instituţia pe care o conducea. Wolfowitz, acuzat de nepotism, şi-a recunoscut ulterior greşeala.

Preşedintele băncii ar trebui numit în funcţie de merite

În ultimele zile, asupra lui Wolfowitz s-a pus o presiune extraordinară, pentru a-l determina să demisioneze din funcţie, iar Asociaţia angajaţilor Băncii Mondiale i-a cerut demisia în repetate rânduri. Preşedintele Băncii Mondiale a susţinut însă, duminică, o conferinţă de presă, în cadrul căruia a spus că intenţionează să rămână în poziţia pe care o ocupă. "Cred în misiunea acestei organizaţii şi cred că o pot îndeplini", a spus Wolfowitz, a cărui aventură a umbrit practic sesiunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, de la sfârşitul săptămânii trecute.

Controversa a readus practic în discuţie necesitatea unor schimbări în procedura de numire a şefilor celor două instituţii, arată Bloomberg. Preşedintele Băncii Mondiale este nominalizat de Casa Albă şi a fost dintotdeauna un american. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, acum în persoana fostului ministru de finanţe spaniol, Rodrigo de Rato, este de regulă european. "Alegerea managerilor FMI şi ai Băncii Mondiale ar trebui să fie făcută pe merit şi să asigure o reprezentare importantă pentru toate ţările membre", a spus ministrul-adjunct de finanţe al Coreei de Sud, Kim Sung Jin.

Scandalul ameninţă fondurile instituţiei

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au fost fondate în 1944, ca instrumente de restabilire a ordinii economice postbelice. Banca, menită să ajute la reconstrucţia Europei, şi-a schimbat în timp misiunea, concentrându-se pe lupta împotriva sărăciei. Anual, Banca Mondială împrumută în jur de 23 miliarde de dolari statelor care au nevoie de fonduri. Franţa şi Germania, care sunt printre cei mai importanţi acţionari ai instituţiei, şi-au retras practic sprijinul acordat lui Wolfowitz şi au lăsat pe seama administraţiei Bush să rezolve problema, SUA fiind cel mai mare donator. Ministrul german al economiei, Heidemarie Wieczorek-Zeul, a spus însă că banca ar putea întâmpina pe viitor dificultăţi în strângerea de fonduri de la celelalte state membre.

Europa rămâne divizată în cazul Wolfowitz

"O instituţie precum Banca Mondială trăieşte datorită autorităţii morale şi credibilităţii pe care o are", a spus Wieczorek-Zeul adăugând că nu ştie dacă Wolfowitz mai prezintă suficientă credibilitate pentru poziţia pe care o are la Banca Mondială.

Ministrul britanic pentru dezvoltare, Hillary Benn, consideră la rândul său că "toată această poveste a afectat banca şi că aşa ceva nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată".

Potrivit unui oficial european citat de "Financial Times", bătrânul continent nu este unit în cazul Wolfowitz. Germania şi Marea Britanie conduc ofensiva împotriva preşedintelui BM, Franţa se abţine din raţiuni tactice, iar Spania stă pe margine. Casa Albă şi-a exprimat în două rânduri sprijinul pentru Wolfowitz, iar câţiva lideri africani susţin la rândul lor această poziţie. Administraţia americană a adăugat totuşi că va aştepta boardul Băncii Mondiale să delibereze. "Laţul se strânge. Faptul că însuşi Comitetul de Dezvoltare a avut o reacţie atât de puternică sugerează că răul produs preşedinţiei instituţiei este ireparabil", a comentat, pentru Bloomberg, Devesh Kapur, co-autor al istoriei oficiale a Băncii Mondiale şi totodată profesor la Universitatea Pennsylvania, din Philadelphia.

Libianca Shaha Riza, "o dilemă personală dureroasă" pentru americanul de la BM

Fost responsabil al Băncii Mondiale pentru Orientul Mijlociu, Shaha Riza, de origine libiană, a fost detaşată, în septembrie 2005, la Departamentul de Stat al SUA, la doar şase luni după ce Paul Wolfowitz a devenit preşedintele Băncii Mondiale. Motivul? Să nu existe conflicte de interese, dată fiind relaţia amoroasă dintre cei doi. Cu toate acestea, Banca Mondială a continuat s-o remunereze pentru activitatea ei. Potrivit documentelelor interne ale BM, înainte de plecarea din instituţie, Shaha Riza a primit o mărire de salariu de 36%, adică peste 60.000 de dolari. Anul următor, salariul i-a crescut din nou, cu 7,5 procente, ajungând la suma de 193.590 de dolari pe an, adică mai mult decât câştiga secretarul de stat Condoleezza Rice. Boardul executiv al băncii a spus că nu şi-a dat acceptul pentru majorarea salarială a lui Riza.

Wolfowitz, care are dublă cetăţenie, americană şi israeliană, şi-a asumat greşeala şi a cerut înţelegere pentru un om confruntat cu "o dilemă personală dureroasă". Scandalul în care a implicat însă instituţia pe care o conduce îi măreşte doza de antipatie cu care este tratat. El nu a fost niciodată o persoană populară în poziţia de şef al Băncii Mondiale, mai ales din cauza rolului său arhitect al războiului din Irak. Când s-a mutat din administraţia americană la Banca Mondială a fost primit cu scepticism de către personal şi membrii boardului tocmai din acest motiv, dar şi pentru determinarea sa de a combate corupţia din ţările în curs de dezvoltare. Criticii au reclamat faptul că Wolfowitz prezida un exod de manageri experimentaţi, bazându-se pe o gaşcă de consilieri recrutaţi din administraţia Bush.