Taxă de 1.800 de lei pe o maşină din 2002!

Un Golf IV vechi de şase ani este taxat cu 614 lei. În zece zile, birul se va tripla. Decizia luată ieri de Guvern va fi pusă în aplicare din 15 decembrie. În aceeaşi zi, maşinile noi vor scăpa de taxa de înmatriculare.

Guvernul a hotărât ieri triplarea taxei de auto pentru maşinile second-hand, decizie ce va fi pusă în aplicare din 15 decembrie. În aceeaşi zi se va suspenda aplicarea taxei auto pentru maşinile noi, informează Mediafax.

Astfel, dacă acum taxa de poluare pentru un Golf IV (motor 1,4 litri) vechi din 2002 se ridică la 160 de euro, după noile norme taxa se va ridica la 480 de euro (adică peste 1.800 de lei).

La o maşină cu un motor mai puternic (1,6 litri, Opel Astra din 2006), taxa va creşte de la 380 de euro în prezent la 1.140 de euro (aproape 4.400 de lei). Pentru varianta de 2.000 de cmc, taxa de poluare va ajunge la aproape 2.000 de euro.

Fără taxă pe maşinile noi

În paralel, prima de casare a rablelor a fost majorată de la 3.000 lei la 3.800 lei pentru un număr de 60.000 maşini estimate că vor fi scoase din uz, dublu faţă de cota stabilită pentru acest an. Bugetul total alocat acestui program se va ridica la 228 milioane lei. 

Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că nu a primit încă un răspuns de la Comisia Europeană în legătură cu decizia Guvernului de a suspenda pentru un an taxa auto pentru maşinile noi.

Guvernul a decis în urmă cu două săptămâni suspendarea, în perioada 1 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009, a aplicării taxei auto pentru maşinile noi Euro 4 care nu depăşesc capacitatea cilindrică de 2000 cm cubi.

Decizia urma să fie pusă în practică din 1 decembrie, dar Guvernul a decis aplicarea din 15 decembrie, în lipsa unui răspuns pozitiv de la CE până la această dată.

Efecte dezastruoase

Din iulie, odată cu introducerea taxei „de poluare”, prin care înmatricularea unei maşini noi devenea mai scumpă decât cea pentru autoturismul mai vechi, România s-a umplut de rable.

În paralel, vânzările de maşini noi au scăzut drastic, până la a ajunge în noiembrie anul acesta cu 55% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea bruscă a vânzărilor pe piaţa locală forţează Dacia să pună la punct planuri de reducerea a producţiei şi disponibilizări.

Avem cea mai mică putere de cumpărare

România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit unei statistici anunţate de Eurostat.

Salariul minim în România, în anul 2008, a fost de 137 de euro, cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei, cu un salariu minim de 112 euro. Ajustat la puterea de cumpărare (Purchasing Power Standard - PPS), România se clasează, însă, pe ultimul loc în UE, cu 232 puncte (PPS).

Cel mai mare salariu minim din UE este de 1.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg, care deţine primul loc şi în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a salariului minim - 1.532 PPS pe lună.

România se încadrează în grupul statelor cu cel mai mic salariu minim lunar, din care mai fac parte Bulgaria (112 euro), Letonia (228 euro), Lituania (232 euro), Slovacia (267 euro), Estonia (278 euro), Ungaria (285 euro), Cehia (329 euro) şi Polonia (334 euro).

Doar criza de bani lichizi sperie managerii români

Majoritatea companiilor româneşti (60%) reacţionează abia când ajung la criză de lichidităţi, relevă un studiu privind restructurarea şi gestionarea crizei, realizat de compania de consultanţă Roland Berger.

Înaintea falimentului, o companie traversează mai multe etape criza strategică, criza de profitabilitate şi criza de lichidităţi, iar o companie care ajunge deja în criză de lichidităţi are şanse mult mai mici de a evita falimentul, chiar dacă aplică un program de restructurare, avertizează consultanţii.

Încă din etapa crizei strategice, 35% dintre companiile din Vest reacţionează imediat.

 În Occident, 60% dintre companii iau măsuri în faza crizei de profitabilitate şi numai 5% aşteaptă criza de lichidităţi. În Est, procentajele sunt de 49% şi, respectiv, 12%.