Suspendarea SAPARD strică ploile fermierilor

Autorităţile cred că, în câteva săptămâni, va fi deblocată situaţia, dar fiecare zi înseamnă zeci de mii de euro pierduţi de beneficiarii fondurilor europene După finanţare

Autorităţile cred că, în câteva săptămâni, va fi deblocată situaţia, dar fiecare zi înseamnă zeci de mii de euro pierduţi de beneficiarii fondurilor europene

După finanţare fără incidente, Comisia Europeană descoperă "fisuri" în programul SAPARD din România. Ţinta reală par să fie însă fondurile postaderare, pentru care controlul va fi mult mai strict.

Florin Solcan din Prahova aşteaptă de la SAPARD 100.000 de euro. Este a treia tranşă anuală aferentă ultimelor cheltuieli realizate pentru ridicarea unei ferme de porci (proiect de circa 600.000 de euro, din care jumătate acoperit prin fonduri europene nerambursabile). A depus dosarul la Agenţia de Plăţi în iunie şi încă mai aşteaptă banii.

E drept că încă nu au trecut cele 90 de zile din contract, în care Agenţia trebuie să facă decontarea cheltuielilor eligibile, dar începe să fie îngrijorat: în ultimul timp se ajunsese ca decontarea să se facă în numai câteva săptămâni. Acum, fiecare zi de întârziere se taxează la bancă, iar dobânda nu e deloc mică (peste 16% pe an). Deja întârzierea îl costă câteva mii de euro.

Nervozitate în rândul fermierilor şi băncilor

Florin Solcan este unul dintre cei aproape 30 de fermieri - membri ai Cooperativei Agricole Muntenia - care a împrumutat de la bancă toată suma necesară investiţiei, bazându-se pe primirea la timp a banilor de pe SAPARD.

"Membrii noştri încep să fie îngrijoraţi de aceste întârzieri. În acelaşi timp, şi banca începe să fie iritată, pentru că aştepta nişte bani", spune Mihai Lungu, preşedintele Muntenia. Nicolae Teodoru, cooperator din Roman, a depus de curând dosarul pentru o tranşă de aproape 100.000 de euro şi deja simte "atmosfera de încordare" - de la agenţie i se cer mereu acte.

"Nu înţeleg de ce. De la început ştiam că regimul este strict. Se verificau actele - să corespundă cu proiectul aprobat, se făceau apoi verificări pe teren - nu am avut nicio neregulă până acum. Dacă acum încep cu întârzierile, îmi dau peste cap tot bugetul. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi să nu mai primesc banii".

Finanţări suspendate de câteva luni

De o săptămână, situaţia este încordată în agricultura românească: anunţarea suspendării plăţilor pentru SAPARD (pentru că, la rândul său Bruxelles-ul a decis suspendarea finanţărilor către România în acest program) pune sub semnul întrebării investiţiile începute de fermierii români cu asistenţă europeană.

Rămâne neclar cum a ajuns Comisia Europeană (CE) la concluzia că trebuie suspendate finanţările pentru România în contul programului SAPARD.

La Bucureşti, decizia a devenit publică săptămâna trecută, dar la nivelul autorităţilor era cunoscută de câteva luni. O notă trimisă pe data de 9 iulie de directoratul general pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al CE face referire la recomandările trimise Bucureştiului pe data de 5 martie anul acesta privind implementarea măsurii 1.2 ("îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor), respectiv măsurii 3.3 (metode de producţie agricolă pentru protejarea mediului).

De notat că, în aceeaşi perioadă, Comisia anunţa Bulgaria privind oprirea finanţărilor pentru SAPARD. La Bucureşti, o altă scrisoare din 5 mai informa despre decizia Bruxelles-ului de-a nu aproba decontarea sumelor de 1,01 milioane de euro, respectiv 136, 6 mii euro cerute în cadrul celor două măsuri. În aceeaşi scrisoare i se cerea Bucureştiului în mod expres să prezinte procedurile de achiziţie publică adoptate în cadrul măsurii 1.2.

În sfârşit, pe data de 9 iulie autorităţile de la Bucureşti erau informate despre decizia CE de-a exclude de la rambursare toate cheltuielile SAPARD. Comisia va lua în considerare reluarea rambursărilor după ce autorităţile române vor confirma implementarea adecvată a unui plan de măsuri, aspect ce trebuie să fie reconfirmat şi de un organism independent de audit.

După ce decizia a devenit publică, reprezentanţa CE la Bucureşti a ţinut să arate că " spre deosebire de Bulgaria, unde au fost constatate acte de corupţie, situaţia din România este mai degrabă caracterizată de neajunsuri importante înregistrate de sistemul de gestionare şi control".

O fraudă de... 14 lei?

Laszlo Klarik, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) spune că, până la sfârşitul acestei luni, va fi trimis la Bruxelles, în termenul cerut de Comisia Europeană, planul de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de control. Astfel, în două trei-săptămâni, ar putea fi deblocate plăţile. El explică decizia Bruxelles-ului prin grija pentru banul public european.

Directorul spune că şi până acum Bruxelles-ul a încercat să "ne găsească" eventuale fraude, dar nu a reuşit. "Iar până acum s-au dat 1,2 miliarde de euro". Evident însă au fost erori, descoperite inclusiv de direcţia de audit intern a Agenţiei.

Ultima este descoperirea unui debit de… 14 lei, în cazul finanţării unui laborator fitosanitar din Timişoara: Direcţia de audit intern a Agenţiei verificând plăţile la proiectele derulate pe măsura 1.2, a constatat acea plată în exces. Nota bene - măsura unde chiar Comisia a cerut îmbunătăţirea procedurilor. (Valeriu Russu)

Efectele noilor proceduri cerute de Bruxelles

Verificarea tuturor proiectelor realizate până în prezent din fonduri SAPARD.
Control mai sever al actelor depuse pentru finanţare.
Durata verificării pe teren a proiectelor creşte la câteva zile.

Până acum s-au plătit, fără probleme, 1,2 miliarde de euro prin SAPARD. Nu cred că vor fi probleme nici pentru restul de 300 de milioane de euro?
Laszlo Klarik, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit