Sufrageriile domină topul vânzărilor de mobilă

Seturile pentru camera de zi deţin cele mai mari cote de piaţă: 20% din producţia internă, respectiv 27% la export Atât românii, cât şi clienţii din Europa au o înclinaţie

Seturile pentru camera de zi deţin cele mai mari cote de piaţă: 20% din producţia internă, respectiv 27% la export

Atât românii, cât şi clienţii din Europa au o înclinaţie specială pentru mobilierul de sufragerie: cele mai mari ponderi în vânzările totale de mobilă sunt deţinute de seturile pentru camera de zi, urmate la mare distanţă de dormitoare şi diverse piese componente.

Datele centralizate la Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) relevă faptul că, din totalul de aproape un miliard de euro, reprezentând consumul anual de mobilier al României, 70% este asigurat din producţia internă şi 30% provine din import. Iar sufrageriile deţin o pondere de 20,6% din totalul producţiei interne de mobilă şi de 16% din totalul importurilor. Putem spune astfel că românii cumpără sufragerii în valoare de 137 milioane de euro din piaţa internă şi de 46,7 milioane euro din import. În cazul importurilor de mobilă pentru sufragerii, acestea ocupă locul al doilea ca proporţie după piesele componente (părţi de mobilier), care deţin o pondere de aproape 25%.

Şi exporturile de mobilă însumează, anual, aproape un miliard de euro. Dacă avem în vedere ponderea de 27,1% a sufrageriilor în totalul livrărilor de mobilă românească pe pieţele externe, putem spune că străinii cumpără, din România, seturi pentru camerele de zi în valoare totală de peste 270 milioane de euro.

Şi dormitoarele se vând bine

Pe locul al doilea în topul vânzărilor de mobilier se află dormitoarele, care deţin o pondere de 13,5% din consumul total de mobilă, 13% din totalul producţiei interne şi, respectiv, 10,4% din total exporturi. La importuri, cota de piaţă este de numai 5,1% (locul al şaselea). În termeni nominali, aceasta înseamnă că românii cumpără dormitoare în valoare totală de 135 milioane de euro şi vând la export astfel de seturi valorând 51 milioane de euro.

Importurile de bucătării bat producţia internă

Dintre celelalte tipuri de mobilier, bucătăriile se remarcă prin faptul că au o cotă de 3% din producţia internă şi de 6,5% din totalul importurilor de mobilă, de unde rezultă că importurile sunt de două ori mai mari decât valoarea producţiei interne. La export, această categorie are o pondere mai mică de un punct procentual (0,7%). În schimb, scaunele au o proporţie mai mare de 10% atât în producţia internă (10,5%), cât şi în importuri (14,2%) sau la export (11,1%).

Cote mari de piaţă, de peste 20%, deţine şi mobilierul ce se încadrează în categoria "alte tipuri", de exemplu cel pentru autovehicule sau construcţiile speciale.

Producătorii se finanţează din surse proprii

Din totalul surselor de finanţare utilizate de producătorii de mobilă, sursele proprii reprezintă 75%. Creditele bancare interne reprezintă 9%, iar cele externe - 7%. Este prezent şi capitalul străin (8% din total), iar celelalte surse - în care probabil se încadrează şi piaţa de capital - reprezintă doar 1% din totalul surselor de finanţare.

Referindu-se la consumul de mobilă înregistrat pe piaţa românească, Constantin Ionescu, consilier în cadrul APMR, a arătat că valoarea acestuia este de 45,2 euro pe cap de locuitor. "Media în Uniunea Europeană este de peste 205 euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că românii - spre deosebire de cetăţenii din ţările occidentale, consideră că mobila este un bun de folosinţă îndelungată, care se lasă moştenire din generaţie în generaţie", a declarat reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

Industria mobilei, în cifre

Datele comunicate ieri de conducerea APMR arată că în industria românească a mobilei funcţionează 3.860 de întreprinderi, reprezentând 34,1% din totalul sectorului de prelucrare a lemnului. În aceste firme lucrează 97.700 de angajaţi, reprezentând două treimi din totalul salariaţilor din sectorul de prelucrare a lemnului, salariul mediu net în această ramură fiind de 580 de lei. Ponderea în Produsul Intern Brut a industriei de mobilă este estimată la 3,1%, iar în totalul exporturilor realizate de România - de 4%.

Puncte tari

- Materia primă e asigurată de pe piaţa locală
- Calificarea înaltă a personalului
- Pieţe externe tradiţionale
- Aplicarea standardelor europene
- Management dinamic

Puncte slabe

- Adaptarea uneori greoaie la cerinţele pieţei
- Salarii mici
- Productivitate scăzută
- Aprecierea leului faţă de valute
- Tehnologii insuficient modernizate