Suedezii promit investiţii de peste trei miliarde de euro

Grupul SAAB aprinde lupta pentru furnizarea de avioane României şi anunţă compensare de 100% din valoarea contractului În Ungaria au dat, la schimb, o fabrică de frigidere. În Cehia,

Grupul SAAB aprinde lupta pentru furnizarea de avioane României şi anunţă compensare de 100% din valoarea contractului

În Ungaria au dat, la schimb, o fabrică de frigidere. În Cehia, centrale eoliene. În România, ţara cu chibriturile, suedezii nu ştiu cum vor face compensarea, dar caută să convingă de bunele intenţii pentru a prinde comanda de 48 de avioane.

Desant de companii suedeze, ieri, la Bucureşti. Sunt în general divizii ale constructorului SAAB, dar şi furnizori ai acestuia, veniţi pentru întâlniri de afaceri cu 25 de companii româneşti din domeniul industriei de apărare.
Evenimentul marchează, practic, deschiderea luptei pentru câştigarea uriaşei comenzi de 48 de avioane de luptă din partea Armatei Române, comandă estimată, recent, de ministrul apărării la circa 3,5 miliarde de euro.

SAAB este, cu al său Gripen, unul dintre principalii competitori, şi vrea să arate că, în ipoteza în care câştigă contractul, este hotărât să reîntoarcă în economie banii câştigaţi în cadrul aşa-numitei operaţiuni de compensare (off-set).

Argumente economice, împotriva celor politice

Legislaţia actuală prevede un minimum de 80% compensare pentru marile achiziţii publice din domeniul apărării, dar suedezii plusează la "nu mai puţin de 100% din valoarea contractului, din care 25% vor fi investiţi în industria de apărare".

Suma se anunţă consistentă, chiar dacă, după cum spun reprezentanţii grupului suedez, "dacă vom câştiga noi, valoarea contractului va fi mult mai mică decât cea anunţată". Directorul de marketing Richard Smith aminteşte că, spre exemplu, în Polonia, pentru o comandă similară cu cea a românilor, SAAB a avut o ofertă cu 600 milioane de dolari mai mică decât a americanilor de la Lockheed Martin (F16).

Şi totuşi au câştigat… americanii. Suedezii admit că un asemenea contract are o uriaşă miză politică, dar speră că românii vor putea fi convinşi, în primul rând, cu argumente economice.

Oficialul SAAB a explicat că, în eventualitatea unui acord cu autorităţile de la Bucureşti pentru furnizarea de aeronave militare, cea mai viabilă soluţie de finanţare ar fi contractarea, de către România, a unui împrumut de la Guvernul Suediei, cu o perioadă de graţie de 5-10 ani, la dobânzi mult mai mici decât ar putea oferi un partener bancar.

Pe de-o parte, argumentează prin faptul că, în toate ţările unde au livrat avionul (Cehia, Ungaria, Africa de Sud), s-au achitat de angajamentele off-set. "În Ungaria, spre exemplu, ne-am îndeplinit obligaţiile, dar asta nu înseamnă că am închis biroul şi am plecat: continuă şi acum parteneriatele cu firme maghiare", spun reprezentanţii grupului.

Investiţiile promise ar putea veni din partea unor companii suedeze precum SAAB, Volvo, ABB, Ericsson, Electrolux sau Husqvarna, dar şi de la alte companii străine partenere sau furnizoare pentru avionul Gripen, cum ar fi americanii de la General Electric, Goodyear sau Honeywell.

Experienţa din perioada când se discuta stingerea datoriei României către Suedia (o datorie din anii 1920, pentru înfiinţarea monopolului chibriturilor) arată însă că oamenii de afaceri suedezi sunt destul de reticenţi când vine vorba de preluarea de companii româneşti.

Avioane Craiova şi conservatorismul suedez

"Suedezii sunt conservatori în afaceri. Le plac să fie lucrurile foarte clare", admite directorul Smith. Iar un exemplu recent stă în dicuţiile privind preluarea companiei româneşti Avioane Craiova. "Noi am propus să dezvoltăm uzina din Craiova în joint venture cu statul român şi să o preluăm ulterior integral pe etape, pentru a studia şi evalua corect riscurile la care ne expunem şi viabilitatea pe termen lung a afacerii", spune directorul de marketing al SAAB. Cu alte cuvinte, luăm "Avioane", dacă luăm şi comanda de 48 de avioane.

Un contract cu miză

Până în acest moment, Gripen nu a reuşit să convingă decât două state foste comuniste pentru contractele legate de înnoirea flotei de avioane de luptă. În Ungaria, au obţinut un contract pentru 14 avioane (circa 700 de milioane de euro), iar în Cehia, pentru 14 avioane (circa 600 milioane de euro).

Au pierdut politic în Polonia, în faţa americanilor de la Lockheed Martin. Contractul cu Armata Română ar fi cel mai mare semnat în Europa, în afara Suediei. Miza este dată, pe lângă valoarea actuală a contractului, şi de sumele care vor fi încasate pentru întreţinerea şi modernizarea pe parcurs a aparatelor (ciclul de viaţă este estimat la câteva zeci de ani).

MIG-urile "expiră" în 2010

România intenţionează să achiziţioneze 48 de avioane multirol, cerinţele fiind respectate de aparatele americane F16 produse de Lockheed Martin, avioanele Gripen (SAAB), aparatele Eurofighter construite de un concern european şi avioanele Rafale ale companiei franceze Dassault. România trebuie să aleagă una dintre aceste oferte, deoarece, începând cu anul 2010, expiră resursa de zbor aparatelor MIG 21 Lancer aflate acum în dotarea armatei.