Statul a rămas în pană de terenuri la Craiova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Bănie, investitorii sunt momiţi de autorităţi doar cu promisiuni de dezvoltare O să vină Ford, o să facă maşini multe şi sigur o să tragă după el investitori mulţi. Oltenii au

În Bănie, investitorii sunt momiţi de autorităţi doar cu promisiuni de dezvoltare

O să vină Ford, o să facă maşini multe şi sigur o să tragă după el investitori mulţi. Oltenii au prins repede refrenul. Dar au trecut uşor peste ştirea că a venit primul investitor important de componente auto şi cum veni, aşa se şi întoarse. C-aşa-i în cetatea banilor. Totul perfect. Perfect simplu.

Anunţul că un constructor de automobile vrea să ajungă la o cadenţă de 300.000 de maşini pe an ridică adrenalina oricărui furnizor din domeniu.

Luna trecută, furnizorul german de structuri pentru automobile Kirchhoff a inaugurat o investiţie de 13,7 milioane de euro în extinderea fabricii din Esztergom, Ungaria. Noua unitate (95 de angajaţi, pe o suprafaţă de 0,6 hectare) este urmarea firească a planurilor uzinei Suzuki din acelaşi oraş, de dublare a producţiei până la 300.000 de maşini pe an.

Kirchhoff nu putea să rateze un alt proiect similar care se conturează mai la sud-est: este chiar primul producător important din domeniul componentelor auto care a luat urma Ford şi a anunţat că vrea să deschidă o unitate de producţie la Craiova. Cel puţin aşa au transmis autorităţile locale din Craiova, anunţând intenţia investitorului de a se extinde pe o suprafaţă de cinci hectare.

Nicoli Marin, administratorul unic al parcului Industrial Craiova, spune chiar că, în prima fază, ar fi fost angajaţi până la 500 de oameni. În aceste condiţii, era de aşteptat chiar ca investiţia de la Craiova să fie mai mare decât cea de la Esztergom. Investitorul nu se aştepta probabil la răspunsul pe care avea să-l primească în România.

Circuitul lui Kirchhoff

La Consiliul Judeţean, Kirchoff a aflat că autorităţile nu au la dispoziţie o suprafaţă atât de mare. Au mai rămas două hectare la Parcul industrial Craiova (aflat în proprietatea CJ), dar s-a dovedit că acestea nu aveau nici măcar forma geometrică necesară investitorului. Kirchhoff s-a dus şi la prefectură, iar de aici s-a pierdut urma. "Nu ştiu ce-au mai făcut.

Dar nu-mi fac eu griji că n-o să găsească teren. I-am trimis la Băileşti, la Calafat, se găsesc terenuri. Pot să cumpere şi de pe piaţă. Ei nici nu voiau neapărat în parcul industrial", expediază rapid problema prefectul Silviu Dumitru. Trimişi la Băileşti sau Calafat, investitorii vor fi aflat că într-un an-doi bulgarii fac pod peste Dunăre, deci ar putea foarte bine să se instaleze şi la Vidin. Dar asemenea ameninţări nu sunt considerate serioase la Craiova.

"Nu trebuie să ne facem griji. Ei oricum au anunţat că vin, pentru că e important pentru ei să fie aici. Pot cumpăra teren şi de pe piaţa liberă. În definitiv suntem încă într-o zonă gri, aici nu sunt preţurile de la Bucureşti sau Timişoara", spune Ion Prioteasa, preşedintele Consiliul Judeţean. El arată că preţul pentru un teren de la marginea oraşului variază între 20 şi 100 de euro/mp.

Pe unde va trece drumul expres?

Sigur, nu trebuie "să ne facem griji" că investitorul s-ar putea speria de creşterile speculative de preţ care vor apărea când va anunţa că vrea pământ. Chiar zilele trecute a fost publicată hotărârea de guvern prin care o companie care investeşte peste 30 milioane de euro poate cere ajutoare de la stat inclusiv pentru achiziţionarea de teren.

Contribuabilul ar putea însă să-şi facă griji când află că, de fapt, s-ar mai găsi terenuri de stat pentru dezvoltarea de investiţii şi încă o suprafaţă generoasă de aproape 100 de ha. "Am solicitat la guvern extinderea parcului industrial cu 86,4 hectare de la Ministerul Agriculturii şi 8,3 hectare de la Ministerul de Interne", spune Ion Prioteasa.

Terenurile sunt chiar lângă actualul parc industrial - primul aparţinând staţiunii de cercetare Şimnic, celălalt unităţii de Jandarmerie - şi ar putea fi rapid conectate la reţeaua de utilităţi. Demersurile Consiliului din Dolj s-au bazat pe precedentul creat de guvern în primăvară, când a aprobat transferarea a 160 de hectare de la o staţiune de cercetare din agricultură la Consiliul Judeţean Cluj, pentru parcul industrial unde avea să se mute Nokia.

"Dar dacă la Cluj se poate, la Craiova nu este posibil", după cum spune un raport recent al Parcului Industrial, arătând că proiectele de hotărâri de guvern întocmite de Consiliul Judeţean au fost considerate nelegale de către Prefectură, atât în timpul mandatului fostului prefect, cât şi în prezent, sub conducerea lui Silviu Dumitru.

"Sunt de acord cu ideea de parc industrial, inclusiv de crearea unui nou parc industrial, dar vom vedea ce terenuri rămân în posesia statului după ce finalizăm procesul de retrocedarea terenurilor către foştii proprietari", explică prefectul Silviu Dumitru. El arată că întregul proces ar mai putea dura şi "până anul viitor, pe vremea asta".

Rămâne neclar de ce o situaţie similară s-ar trata diferit la Craiova decât la Cluj. O variantă vehiculată la nivelul parcului industrial este că tarlaua A 472 aflată în discuţie ar fi mărginită tocmai de drumul expres care va fi construit de la Craiova la Piteşti (potrivit hărţii prezentate de Compania de Autostrăzi), ceea ce, evident, ridică miza retrocedărilor şi poate aduce mari schimbări în zona speculaţiilor imobiliare.

Zonă săracă în investiţii

Consiliul Judeţean va pregăti un nou proiect de hotărâre de guvern pentru a primi teren pentru extinderea parcului. Teoretic, terenul, plus statutul de parc industrial (care presupune, în principal scutirea de la plata impozitului pe teren şi clădiri) ar fi permis atragerea acelor investiţii care să ridice Craiova de la statutul de "zonă gri".

În general, zona nu stă bine la capitolul investiţii noi importante. Spre exemplu, cei 19 locatari (pe 10 ha) sunt în general mici ateliere autohtone, din care cei mai mari au 170 (fabrica de confecţii) respectiv 75 de angajaţi (fabrica de calorifere). "Atât timp cât nu mai avem teren disponibil, nu putem trece la un plan de marketing agresiv pentru atragerea de noi investitori", spune Nicoli Marin.

Montescu Liviu, directorul general al parcului, spune că are deja în evidenţă un număr de 57 de firme care vor să intre în parc, printre care Panasonic, Motorola şi ...Kirchhoff.

Terenul de sub aeroport, o nouă necunoscută locală

Chiar în lipsa actualei investigaţii a Comisiei Europene privind privatizarea Automobile Craiova, oraşul tot nu s-ar putea declara pregătit pentru noua provocare. Spre exemplu, imediat după semnarea contractului, o delegaţie de investitori britanici s-a declarat interesată de dezvoltarea aeroportului din Craiova - spune Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

Dincolo de faptul că este din sudul ţării, aeroportul devine atractiv pentru dezvoltarea serviciilor de cargo, atât pentru Ford, dar şi pentru alţi investitori mari din zonă (spre exemplu, Pirelli are investiţii în Olt şi în Gorj). "Până în martie, va fi finalizat un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea aeroportului, realizat de regiunea Lazzio (înfrăţită cu regiunea Olteniei).

De asemenea, suntem pregătiţi să accesăm fonduri structurale pentru extinderea aeroportului", spune Ion Prioteasa. Formal, terenurile aparţin fostelor unităţi militare de aviaţie. Cum acestea au fost desfiinţate, Consiliul Judeţean a cerut să-i fie transferate cele 250 de hectare pe care s-au întins acestea. "Până acum, demersurile noastre au fost oprite de Ministerul Justiţiei.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite