Spa-urile intră pe profit după un an de funcţionare

Cererea tot mai mare de pe acest segment face ca investiţia într-un centru spa să aducă profituri mari într-un timp scurt

"Plec în vacanţă la un centru spa ca să mă relaxez". Aud fraza asta din ce în ce mai des de la colegi, oameni de afaceri sau vedete stresate. Ce este spa-ul? E un centru de înfrumuseţare? Specialiştii spun că nu chiar. Cremele din caviar, împachetările cu uleiuri de alge sau masajele terapeutice, folosite de spa-uri, nu te fac neapărat mai frumos, însă au un efect benefic asupra sănătăţii fizice şi psihice.

Înfrumuseţare sau relaxare, tratament sau doar fiţe de vedetă, centrele spa sunt o afacere extrem de profitabilă, iar piaţa autohtonă este abia la început.w

Denumirea de spa vine de la "sana per aqua (sănătate cu ajutorul apei), deci hidroterapia este elementul-cheie dintr-un centru spa. Masaj de relaxare, fizioterapie, kinetoterapie, băi cu nămol, uleiuri aromate şi muzică de relaxare. Clienţii fideli ai centrelor spa cheltuie două-trei mii de euro pe an pentru a beneficia de un astfel de tratament. Specialiştii din domeniu spun că 70% din clienţii care frecventează aceste centre vin pentru a-şi trata anumite boli sau a uita de viaţa cotidiană, de statul în faţa computerului şi de întâlnirile de afaceri şi numai 30% pentru tratamente de înfrumuseţare.

"Piaţa spa-urilor din România este încă la început. La noi, foarte multe dintre saloanele de înfrumuseţare şi cabinetele de masaj se autonumesc spa-uri", spune Ioana Avram, consulting manager la Softcare. Avram consideră că în România nu prea există centre care să respecte întru totul conceptul de spa. "Orice salon care are o cadă cu hidromasaj, o cosmeticiană şi doi maseuri se consideră spa.

Un concept care îmbină recuperarea cu înfrumuseţarea

În străinătate, aceste centre sunt amplasate undeva lângă o mare sau o zonă de munte, relieful şi aerul curat fiind foarte importante. Şi Camelia Dumitru, sales manager al centrului Ana Aslan Health Spa, este de aceeaşi părere. "În România centre spa sunt la Eforie, la Băile Felix, Herculane şi Ocna Sibiului. Ştiu că şi hotelurile de lux din Bucureşti au centre pe care le numesc spa, însă eu nu le-aş cataloga spa-uri", consideră Camelia Dumitru. Concret, spa-urile combină recuperarea medicală cu tratamentele de înfrumuseţare şi de relaxare.

Investiţie amortizată într-un singur an

Preţurile ridicate ale tratamentelor, procedurile complexe şi, uneori, extravagante, fac acest concept greu accesibil majorităţii publicului românesc, iar misiunea de a le promova este destul de dificilă. În România, cel mai mare centru de sănătate şi întreţinere care se poate încadra fără urme de îndoială în categoria "spa de lux" este Ana Aslan Health Spa, construit în cadrul hotelului Europa. Centrul foloseşte efectele nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol, apa sărată şi acţiunea terapeutică a valurilor mării, talasoterapia, kinetoterapia şi terapia estetică. Înfiinţat în 2004, Ana Aslan Health Spa a fost construit cu o investiţie de 4,7 milioane de euro.

Chiar dacă în momentul de faţă, în sezonul de vârf, doar 20% din clienţi sunt români, restul fiind turişti străini, reprezentanţii de la Ana Aslan spun că numărul românilor care îi vizitează creşte foarte mult de la an la an. Centrul este dotat cu piscină interioară cu apă sărată din Lacul Techirghiol, jacuzzi interior; cabinete de hidroterapie (masaj stimulant pentru pierderea greutăţii excedentare), sală de fitness şi cabinete de îngrijire facială şi corporală, care utilizează produse din gama Gerovital şi Aslavital. Un client care alege un pachet de şase zile, care cuprinde patru şedinţe de tratament pe zi, plus cazare şi mic dejun, plăteşte aproximativ 400 de euro.

Însă în sezonul de vârf, tratamentele speciale costă peste 700 de euro pentru o săptămână. În condiţiile în care numai în 2006, spa-ul de la Eforie a avut peste 5.000 de clienţi, afacerea pare a fi extrem de profitabilă.

Concurenţă din ce în ce mai mare de la an la an

Concurenţii direcţi ai centrului de sănătate Ana Aslan Health SPA sunt celelalte centre de recuperare şi relaxare de pe litoralul românesc, care sunt localizate în alte staţiuni precum Techirghiol, Neptun, Olimp, Saturn, Mamaia sau Mangalia", spune Camelia Dumitru.

Sunt multe astfel de centre şi la munte, în staţiunile deja renumite ca Sovata, Felix, Herculane sau Sibiu, însă există şi foarte multe spa-uri în fază de proiect. "Pe măsură ce va creşte cererea, cu siguranţă vor apărea noi investiţii în centre care să ofere serviciile cerute din acest domeniu", consideră şi Ioana Avram. Cererea de consultanţă în acest domeniu a devenit foarte mare, lucru care anunţă o dezvoltare rapidă pe acest segment.

Principalele probleme cu care se confruntă această afacere este lipsa personalului calificat. Într-un centru spa ultramodern sunt angajaţi medici specialişti în geriatrie, fizio şi kinetoterapie, cosmeticieni şi maseuri, iar pentru a avea clienţi de lux trebuie ca şi serviciile pe care le oferi să fie de lux, spune Ioana Avram.

Aproape două secole de istorie a spa-urilor

Istoria spa-ului începe în secolul al XIX-lea într-un orăşel de provincie din Belgia, cunoscut în acea vreme pentru tratamentele sale pe bază de apă.

De-a lungul anilor, conceptul de spa a căpătat multiple semnificaţii şi astfel în forma în care există azi în Europa de Vest sau America, spa reuneşte foarte multe proceduri. Ideea de bază, aceea a relaxării şi confortului psihic, a rămas. Specialiştii susţin că senzaţia de bine dată de tratamentele spa trebuie să cuprindă mai multe aspecte:

- Masajul - echilibrul între trup şi spirit

- Fitness sau Yoga - atingerea calmului interior

- Talasoterapie, înot, saună şi băi - apa ca principală metodă de relaxare

- Excursii pe munte, mersul pe bicicletă - natura ca sursă de sănătate

- Alimentaţie naturistă - eliminarea toxinelor din organism