Sisteme contra îngheţului

Oricine locuieşte la casă ştie câtă bătaie de cap presupune curăţarea aleilor şi a acoperişului de zăpadă şi gheaţă. Astfel, investiţia într-un sistem de încălzire nu mai pare chiar un moft, chiar dacă preţul unei astfel de instalaţii poate să ajungă până la 3.000 de euro.

„De exemplu, un sistem de degivrare, de înlăturare a gheţii sau zăpezii, pentru o zonă de acces de 100 de metri pătraţi, indiferent dacă este vorba de rampă sau scări, costă aproximativ 1.100 de euro, iar preţul unitar pe metru pătrat scade pe măsură ce suprafeţele cresc", explică Ana-Maria Iosefide, business development manager Bartec România, companie care realizează încălziri electrice profesionale.

Pentru un acoperiş al unei locuinţe cu amprenta la sol de 120 metri pătrati şi sistemul de drenaj aferent, un sistem de protecţie antiîngheţ minimal este ofertat la 1.500 de euro, iar un sistem mai performant atinge suma de 3.000 de euro la care se adaugă TVA. „Preţul mai poate fi însă influenţat şi de gradul de automatizare", spune Gabriel Păun, reprezentant al Jovis 98 Trading, firmă care oferă acest tip de produse.

Autmatizarea scade consumul

Sistemele contra îngheţului pot fi montate în şape, în asfalt, sub anumite modele de pavele, dar şi sub marmură, sub gresie, linoleum, mochete şi unele tipuri de pardoseli din lemn. „Cablurile încălzitoare pentru degivrare sunt de obicei instalate într-o şapă de beton sub în stratul de suprafaţă, dar pentru optimizarea instalaţiei se recomandă izolarea termică a zonei protejate", detaliază Ana-Maria Iosefide. Temperatura exterioară la care aceste sisteme fac faţă este influenţată de puterea consumată şi densitatea cablurilor pe metrul pătrat.

Pentru condiţiile din România, puterea instalată trebuie să fie între 220 şi 250 de waţi pe metru pătrat, iar, cel puţin în cazul acoperişurilor, consumul de energie electrică porneşte de la 3 Kilowaţi şi poate ajunge la 6 Kilowaţi pentru o clădire cu amprenta la sol de 120 de metri pătraţi.

„Automatizarea permite funcţionarea economică a sistemului, acesta fiind pornit doar atunci când condiţiile meteo impun utilizarea sa", spune Gabriel Păun. Întreţinerea unui astfel de sistem este deosebit de simplă deoarece automatizarea oferă utilizatorului informaţii legate de funcţionalitatea sa.

„Costurile în perioada postgaranţie nu sunt semnificative atât timp cât defecţiunile nu au fost provocate intenţionat sau de fenomene meteo extreme ", garantează Păun.

Şase ore, timpul maxim de funcţionare

Instalaţia de degivrare poate fi controlată cu ajutorul unui termostat digital bazat pe senzorii de temperatură şi umiditate, care porneşte la primii fulgi de zăpadă şi nu permite depunerea zăpezii sau de un termostat cu doi senzori de temperatură: unul de ambient şi unul de sol. „În condiţiile unei instalaţii dimensionate şi executate corect, în timpul unei ninsori de 24 de ore, perioada maximă de funcţionare a instalaţiei este de şase ore pe zi", explică Iosefide.