Serele geotermale, ultima tendinţă în agricultură

Legumicultorii caută surse alternative de înclăzire a serelor pentru a reduce costurile mari de producţie cauzate de scumpirea gazelor Pentru încălzirea cu apă geotermală a unei sere

Legumicultorii caută surse alternative de înclăzire a serelor pentru a reduce costurile mari de producţie cauzate de scumpirea gazelor

Pentru încălzirea cu apă geotermală a unei sere este nevoie de o investiţie iniţială de două milioane de euro. Suma poate fi recuperată în aproximativ 15 ani.

Scumpirea gazelor naturale îi împinge pe legumicultori spre sisteme de încălzire alternative, unul dintre acestea fiind apa geotermală.

"Lucrez cu o echipă de cercetători din Irlanda care au început să folosească drept sursă de căldură apa geotermală", susţine Horia Culcescu, patronul firmei Leader Internaţional. Acum, echipa de irlandezi face prospecţiuni în zona Oradea, costul proiectului fiind de 800.000 de euro.

Sere cu apă geotermală la Oradea

"Dacă am folosi energia geotermală, preţurile s-ar reduce la jumătate. Am putea să devenim cel mai mare producător de legume din Europa", spune Culcescu. Numai că încălzirea cu apă geotremală necesită investiţii considerabile. Numai un puţ costă un milion de euro, iar pentru a încălzi o seră este nevoie de două puţuri, unul pentru a furniza apa geotermală, iar altul pentru a deversa apa deja folosită.

Încălzirea cu apă geotermală a serelor este folosită în ţări precum Islanda. Din anii "30 fermierii islandezi cultivă în sere roşii, flori, viţă de vie şi chiar banane, cu toate că acolo temperaturile sunt scăzute mai tot timpul anului. De doi ani, şi în România se foloseşte metoda încălzirii serelor cu apă geotermală de către firma Transgex din Oradea.

Directorul general al Transgex, Alin Iacobescu, spune că firma a decis să înfiinţeze două hectare de seră pe care le încălzeşte cu apă geotermală. Având în vedere că Transgex nu este însă o firmă specializată în cultivarea legumelor, compania a decis să recruteze câţiva specialişti în domeniu.

Chiar şi aşa, producţia de pe cele două hectare de seră se ridică la 700 de tone de roşii, faţă de 600 de tone de roşii cât se recoltează de pe un singur hectar într-un sistem performant.

Profitabil, de la cinci hectare în sus

Alin Iacobescu susţine că în primul an unitatea a ieşit pe pierdere, iar anul acesta încasările vor fi la limita cheltuielilor. Oricum, pentru a fi profitabilă, uitatea ar trebui să cultive cinci hectare de seră şi nu două, cât are acum. Din acest motiv Transgex vrea să închirieze serele unei companii cu experienţă în domeniul cultivării legumelor. "Am avut discuţii cu un investitor din România, dar şi cu o firma din Elveţia care vrea să cultive salată pentru ţările arabe", precizează Iacobescu.

Investiţie recuperabilă în 15 ani

Transgex a concesionat sondele de apă geotermală din zonă, iar acum are în administrare 48 de sonde din care sunt puse în producţie 24 de sonde în 17 perimetre. Cele care sunt date în folosinţă se împart în două categorii, cu potenţial energetic scăzut sau ridicat, unele fiind folosite doar pentru agrement, iar altele pentru obţinerea energiei termice.

Alin Iacobescu susţine că statul nu a intenţionat la început să exploateze energia geotermală. În anii "60-'70 s-au făcut prospecţiuni pentru descoperirea de hidrocarburi, dar specialiştii au dat peste apa geotermală. Forarea de puţuri pentru apa geotermală este costisitoare, iar investiţia se recuperează în 15 ani de exploatare.

"O soluţie ar fi încurajarea din partea statului a agenţilor economici care trec la energie geotermală prin subvenţionarea forării de puţuri. Organizaţia Interprofesională din domeniul legumelor şi fructelor intenţionează să elaboreze din toamnă un proiect de lege prin care săparea puţurilor de mare adâncime să fie subvenţionată în proporţie de 70-80%", spune Horia Culcescu.

Serele României

În România din cele peste 1.000 de hectare de sere încălzite, care existau înainte de 1990, au mai rămas 480 de hectare. Piaţa de legume-fructe este estimată la un miliard de euro, din care 60% reprezintă importuri.

Valoarea producţiei interne de legume-fructe este prognozată să ajungă anul acesta la 400 milioane de euro.