Scut legislativ în faţa birocraţiei

Scut legislativ în faţa birocraţiei

Viitoarele legi privind Registrul controlului unic, aprobarea tacită şi facilităţile pentru firmele noi ar putea detensiona relaţia dintre companii şi autorităţi, spun întreprinzătorii. Prevederile legislative necesare pentru eliminarea barierelor birocratice, aflate acum în dezbatere publică, dau speranţe oamenilor de afaceri, dar şi motive de scepticism.

Citiţi şi:

• Restanţele populaţiei şi firmelor au atins 1,5 miliarde de euro
• 43 de firme româneşti în topul cel mai bune companii din Sud- Estul Europei
• Guvernul aduce completări legislative pe acordul cu FMI
• Patronii români din Italia sunt îngropaţi de taxe
• Spania: Peste o sută de firme româneşti în Castellon
• Cu banii din Spania, faliment în România

Schimbările introduse prin pachetul de legi pentru mediul de afaceri sunt întâmpinate în termeni relativ favorabili de către întreprinzători, însă mulţi dintre ei sunt sceptici în privinţa aplicării întocmai a viitoarelor prevederi. Prezentăm, în continuare, câteva dintre schimbările intervenite odată cu acest pachet.

Completările la Legea 252/2003 privind Registrul Unic de Control prevăd sancţionarea dispunerii nejustificate de controale repetate, în cursul aceluiaşi an calendaristic, cu aceeaşi tematică şi la acelaşi contribuabil. Amenda este de 1500-2000 de lei şi ea urmează a fi acordată de organul ierarhic superior celui care a făcut un control abuziv.

Proiectul de lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând tinerilor întreprinzători permite persoanelor sub 35 de ani, inclusiv şomerilor de această vârstă şi celor care au mai înregistrat un insucces în afaceri să înfiinţeze microîntreprinderi cu un capital de pornire de 10 lei şi un obiect de activitate de maximum cinci domenii.

Capital minim pentru firmele noi

Obligaţia constă în atingerea unui capital social de minimum 5.000 de euro într-o perioadă de 3 ani. În acest interval, firma starter beneficiază de scutire de impozit pe profit şi pe salarii, de primirea cu prioritate de sprijin financiar, scutirea de la plata unor taxe vamale, precum şi accesul la credite cu perioade de graţie, pe baza garantării creditului de către FNGCIMM.

Dacă după trei ani investitorul nu are un capital social de minimum 5.000 de euro, va trebui să plătească din urmă toate taxele şi impozitele de care a beneficiat. Conform estimării iniţiatorilor, în 2010 ar putea să apară circa 500 de astfel de firme starter.

Reglementarea privind holdingurile îşi propune să permită constituirea de holdinguri cu capital românesc (inclusiv prin asocierea de IMM-uri) şi străin în România, dar şi repatrierea holdingurilor cu capital românesc din ţări precum Cipru sau Olanda.

Aprobare tacită şi transparenţă totală pentru firme

Dacă proiectul de act normativ privind amendarea legii aprobării tacite va fi aprobat, autorităţile vor fi obligate să afişeze, la sediu şi pe pagina de internet a instituţiei, informaţiile cu privire la emiterea de autorizaţii. Aceste informaţii trebuie să includă lista autorizaţiilor cărora li se aplică procedura aprobării tacite. Noua lege prevede sancţionarea refuzului explicit sau tacit al acelui funcţionar care nu publică aceste informaţii.

Totodată, autoritatea va fi obligată să comunice, la momentul depunerii solicitării, numărul de înregistrare şi informaţii cu privire la termenul legal de soluţionare a documentului, dar şi să menţioneze dacă autorizaţia este supusă aprobării tacite. La cinci zile de la solicitare, autoritatea publică emite un document ce confirmă aplicarea aprobării tacite. În cazul în care autorizaţia nu este emisă în termenul legal, documentul de confirmare va ţine loc de autorizaţie în toate situaţiile, înclusiv în faţa organelor de control.

„Practic, orice registratură este obligată să păstreze o evidenţă exactă, riguroasă, a corespondenţei primite“, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. Acesta elimină şi obligativitatea participării procurorului la soluţionarea litigiilor în domeniul emiterii autorizaţiilor ce intră sub incidenţa procedurii aprobării tacite.

Procedura aprobării tacite a fost folosită extrem de rar de la adoptarea Legii 486/2003, este una dintre concluziile unui raport al Grupului de Economie Aplicată (GEA), ce stă la baza proiectului de act normativ. Procedura se aplică tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile administraţiei publice, cu excepţia celor din activitatea nucleară sau din apărare şi ordine publică.

Vom solicita iniţiatorului să supună unei dezbateri publice, după reguli mult mai riguroase, proiectul legislativ.

Radu Nicosevici
preşedinte Academia de Advocacy

După ce va apărea legea holdingurilor, vom avea rapoarte financiare unice, iar situaţia economică a grupului va fi mult mai clară pentru toată lumea.

Constantin Boromiz
director general Boromir

Firmele din holding, o entitate comună

Toate firmele care fac parte dintr-un grup vor fi tratate ca o entitate economică unică, potrivit proiectului legii holdingurilor.

Impozitul pe profit se va aplica asupra rezultatului financiar consolidat, prin însumarea rezultatelor individuale ale societăţilor membre, şi nu asupra afacerilor realizate de fiecare firmă în parte. De asemenea, pierderile firmelor din grup nu sunt reportabile în următorul exerciţiu fiscal la nivel individual sau la nivel consolidat, în măsura în care sunt consumate prin consolidare, în cadrul unui exerciţiu fiscal.

Impozitul pe profitul obţinut prin consolidare se va datora, respectiv se va plăti, de către firmele grupului, în cote proporţionale, stabilite de holding prin raportare la rezultatul financiar al fiecăreia dintre ele.

„După ce va apărea legea holdingurilor, vom avea rapoarte financiare unice, bilanţuri consolidate, iar situaţia economică a grupului va fi mult mai clară pentru toată lumea“, spune Constantin Boromiz, directorul general al grupului Boromiz, care cuprinde şase firme în domeniul producţiei şi distribuţiei de alimente.

Totodată, taxa pe valoare adăugată (TVA) care trebuie recuperată de către o firmă din grup se poate compensa cu TVA ce trebuie plătită de către o altă firmă din grup. (Otilia Caloian)

Lobby-ul ilegal va fi sancţionat

În ceea ce priveşte activitatea de lobby, viitoarea lege introduce un registru în care se vor înscrie activiştii din acest domeniu şi obligă organizaţiile de profil să raporteze la tribunal, în fiecare trimestru, date cu privere la acţiunile întreprinse. Încălcarea prevederilor viitoarei legi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 5.000 de lei (pentru lobyy-ul efectuat în afara legii) sau de la 5.000 la 7.000 de lei (pentru neînscrierea în Registru şi nerespectarea condiţiilor de bază impuse de viitoarea lege).

Cine va constata respectivele contravenţii? „Funcţionarii anume autorizaţi ai direcţiilor generale judeţene de Finanţe publice şi control financiar de stat“, se arată în proiectul de lege citat. Amenda respectivă este, însă, prea mică faţă de gravitatea faptelor incriminate, susţin reprezentanţii organizaţiilor care au abilităţi în acest domeniu.

Asociaţiile cer dezbatere publică

De altfel, chiar astăzi, la Bucureşti, reprezentanţii mai multor asociaţii de afaceri şi camere de comerţ multinaţionale se vor întruni pentru a discuta pe larg proiectul de lege privind activitatea de lobby. „Vom solicita iniţiatorului să supună unei dezbateri publice, după reguli mult mai riguroase, acest proiect de lege, iar iniţiatorul va fi obligat să ia în seamă solicitarea noastră“, a declarat, pentru „Adevărul“, Radu Nicosevici, preşedintele Academiei de Advocacy de la Timişoara.

Controalele vor veni doar o dată la doi ani

Controalele repetate ale Fiscului, Sanepidului, inspecţiei muncii şi ale celorlalte organe abilitate au fost frecvent reclamate de oamenii de afaceri. Ei bine, potrivit proiectului de lege, avizat deja de Ministerul Finanţelor, aceeaşi autoritate de control nu va putea să verifice acelaşi contribuabil la intervale de timp mai mici de doi ani calendaristici. Şeful Fiscului, Sorin Blejnar, spune că, în acest moment, controlul la un mare contribuabil se desfăşoară la un interval de minimum şase luni.

„Am încercat să redirecţionăm controalele operative pe baza analizei de risc, atunci când există suspiciuni întemeiate“, ne-a declarat Blejnar. Viitorul act normativ precizează însă că perioada minimă de doi ani se referă doar la acele cazuri în care nu există cereri ale unor organe de stat, suspiciuni întemeiate de producere a unor infracţiuni sau cazuri flagrante. (Cosmina Croitoru)

Schimbări radicale în Legea patronatelor

O firmă nu va mai putea face parte, în acelaşi timp, din mai multe patronate, iar un patronat va avea dreptul să fie membru doar al unei singure structuri asociative patronale, constituită pe criteriul domeniului de activitate, şi al uneia formată pe principiul teritorial.

Aceasta e doar una dintre schimbările pe care le vor resimţi organizaţiile cu profil patronal, ce vor interveni odată cu aplicarea viitoarei legi a patronatelor, cuprinsă în pachetul de legi pentru mediul de afaceri.

Sedii în folosinţă, de la stat

O altă schimbare intervine la nivelul reprezentativităţii: un patronat se va putea constitui din cel puţin 15 persoane juridice (nu „juridice sau fizice“, ca până acum). Iniţiatorul viitoarei legi cere şi un patrimoniu iniţial la constituirea organizaţiilor patronale.

Astfel, pentru patronate neconstituite în federaţii, confederaţii sau uniuni, patrimoniul iniţial trebuie să fie de cel puţin 3.000 de lei, pentru federaţii de minimum 5.000 de lei, pentru confederaţii - minimum 10.000 de lei, iar pentru uniuni teritoriale - cel puţin 5.000 de lei. O altă propunere prevede că federaţiile şi confederaţiile reprezentative pot primi în folosinţă, pe baza unei cereri motivate, imobile sau spaţii din fondul locativ de stat.

Acestea vor putea fi folosite exclusiv ca sedii pentru organizaţiile patronale, pentru care vor plăti o chirie corespunzătoare sediilor partidelor.