Scade numărul de autorizaţii de construire

În primul trimestru din 2009 au fost eliberate cu 10,5% mai puţine permise decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Bucureştiul este pe primul loc în topul scăderilor.Prudenţa dezvoltatorilor în lansarea de proiecte noi este acum confirmată şi de datele statistice.

Jucătorii din piaţă, fie că sunt investitori sau companii imobiliare, sunt de acord asupra unui aspect: nevoia de locuinţe încă există în România.

De aici şi până la cerere solvabilă este însă cale lungă. Nimrod Zwik, director al companiei Be Igloo, crede că lipsa unor metode de finanţare adecvate nevoilor clienţilor potenţiali este principala problemă.

„Mai mult de jumătate dintre utilizatorii finali ar avea nevoie de câţiva ani buni doar pentru a economisi suma necesară pentru avans”, spune Zwik.
singura creştere,în sud-vest oltenia

Interesul în scădere pentru apartamentele noi reiese şi din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În trimestrul I 2009 s-au eliberat 10.571 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 10,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, potrivit datelor INS. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-692 autorizaţii), Centru (-263 autorizaţii),  Nord-Vest (-153 autorizaţii) şi Nord-Est (-104 autorizaţii).

Singura creştere a numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale a fost în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+151 autorizaţii). Numărul de autorizaţii a crescut în martie 2009 faţă de luna precedentă, dar 65,8% dintre permise au fost acordate în mediul rural.

 Astfel, distribuţia în profil regional în intervalul februarie-martie 2009 evidenţiază o tendinţă de creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare.
Profit 10% la revânzare

Nimrod Zwik consideră că volumul mic de tranzacţii este cauzat de dispariţia investitorilor de portofoliu. „Mai mulţi oameni de afaceri au întrezărit oportunităţile date de proiectele imobiliare corelate cu nevoia de locuinţe a populaţiei şi au cumpărat masiv în fazele de început.

Aşadar, utilizatorii finali nu au fost niciodată cei care să cumpere masiv locuinţe”, afirmă directorul Be Igloo. Investitorii încă cred în potenţialul pieţei imobiliare româneşti pe termen lung. „Romania Invest şi King Sturge au revândut apartamentele cu un profit de maximum 10%. Noi am venit în România pentru mult timp şi calculele noastre arată că profitul pe termen lung va fi unul cel puţin decent”, adaugă Zwik.

Mai mult de jumătate dintre utilizatorii finali ar avea nevoie de câţiva ani buni doar pentru a economisi suma necesară pentru avans

Nimrod Zwik
Director Be Igloo

Apartamentele vechi, cel mai dinamic segment

În condiţiile dificile ale pieţei, unii clienţi s-au reorientat spre apartamentele construite între 1950 şi 1989, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker. În primele trei luni ale lui 2009, cel mai dinamic segment din piaţa imobiliară bucureşteană a fost cel al apartamentelor din blocurile vechi, potrivit raportului menţionat.

Lipsa cererii, generată de situaţia financiară şi de accesul deosebit de greu al populaţiei la creditare, au determinat proprietarii de locuinţe vechi să acorde reduceri de până la 40-50% faţă de perioada februarie-martie 2008. „Preţurile pe metrul pătrat util au coborât la nivelul de 1.000 euro pentru apartamentele cu trei şi patru camere şi 1.100-1.200 euro pentru cele cu două camere, respectiv pentru garsoniere.

Acestea din urmă rămân în continuare cele mai solicitate, motiv pentru care există o uşoară diferenţă de preţ”, afirmă Cătălin Şerbănescu, managing partner Colwell Banker Banu Manta.