Românul plăteşte 8 euro pe masa la restaurant

Nu plătim doar consumaţia, ci şi serviciul. Suntem mai atenţi cu chelnerii decât europenii, nu doar pentru că ne simţim bine, ci pentru că ştim că aceştia sunt prost

Nu plătim doar consumaţia, ci şi serviciul. Suntem mai atenţi cu chelnerii decât europenii, nu doar pentru că ne simţim bine, ci pentru că ştim că aceştia sunt prost plătiţi

Ieşirea la restaurant a încetat să mai fie "o ocazie" şi a devenit obişnuinţă. Alegem mâncăruri tradiţionale româneşti, la preţuri comparabile cu alte state din Europa

Un român plăteşte, în medie, 8 euro pe masa la restaurant, echivalentul a 28 de lei. El lasă un bacşiş de peste 10% din nota de plată, mai mult decât în restul ţărilor europene, potrivit informaţiilor furnizate de Cătălin Mahu, proprietarul "La Mama" - lanţul de restaurante cu cele mai mari venituri din România. Preţurile practicate în aceste locaţii se situează la media pieţei.

"Nota de plată pentru două persoane la un prânz se situează la 15 euro (n.red. - 53 de lei)", ne-a declarat Mahu. Iar românii sunt generoşi în privinţa bacşişului. "Spre deosebire de alte ţări europene, lasă întotdeauna <> , uneori chiar mai mari de 10%", a mai explicat şeful "La Mama".

Cum lanţul de restaurante cu mâncare românească s-a dezvoltat până acum doar în Bucureşti, cele două trăsături ale românului care merge la restaurant ar putea fi uşor diferite în restul ţării.

"Am lucrat şi în provincie, iar din experienţa mea doar bucureştenii lasă bacşişuri bune", explică Sergiu Nedelea, directorul general al restaurantelor "Casa Iancului".

Şi în aceste locaţii, o masă de prânz (fără a include băuturile) costă în jur de 50 de lei, iar cina cu vin inclus trece de 100 de lei pentru două persoane."Românii au făcut o obişnuinţă din a merge la restaurant, nu o fac doar la ocazii speciale. În general sunt fideli restaurantului în care s-au simţit bine o dată şi adesea merg pe recomandările prietenilor", a observat Cătălin Mahu.

Bacşişul ţine chelnerii în ţară

Bacşişul, sau ceea ce în branşă se numeşte "şpagă", îi opreşte pe mulţi dintre chelnerii sau barmanii români să ia drumul străinătăţii. În general, bacşişurile reprezintă mai mult de jumătate din veniturile lunare ale ospătarului din România.

"Veniturile unui chelner care lucrează în România se apropie de cele ale unuia din Italia. Diferenţa este că primul se bazează pe ceea ce câştigă din bacşişuri, iar al doilea pe salariu", mai spune Mahu. Industria HORECA (hoteluri, restaurante, catering) nu are personal calificat, în lipsa şcolilor destinate acestei meserii. "Sunt nevoit să investesc în pregătirea personalului, nu găsesc pe piaţă oameni suficient de buni. Aş spune că există chiar o ruşine de a face meseria de ospătar", spune Cătălin Mahu.

Restaurantele încep să devină o afacere tot mai profitabilă. Dacă în anul 2006, doar 55% din unităţi mergeau "pe plus", în 2007, puţin peste 60% din restaurante au făcut profit, iar cele peste 5.000 de restaurante din ţară făceau încasări de 1 miliard de euro, potrivit studiului Visionwise. Marja de profit în acest business este de circa 10%.

Cu 150.000 de euro ai "La Mama"

După ce a ajuns cel mai extins lanţ de restaurante din România, cu şase unităţi în Bucureşti şi una în Mamaia, "La Mama" se va extinde în ţară, de la începutul anului viitor, în sistem de franciză. "Nu voi acorda franciza oricui, ci doar celor care vor să se dedice businessului", a spus Mahu.

Investiţia totală în deschiderea unui restaurant "La Mama" se ridică la cel puţin 150.000 de euro, iar banii se recuperează în trei ani, susţine antreprenorul. Mahu a ales nişa câştigătoare: trei din patru români preferă mâncarea românească la restaurant.