România şi-a dublat exportul de electricitate

Cererea mare de energie din regiune a fost determinată de sistarea exporturilor de către Bulgaria Consumul mai ridicat din această iarnă şi interzicerea exporturilor de către Bulgaria au

Cererea mare de energie din regiune a fost determinată de sistarea exporturilor de către Bulgaria

Consumul mai ridicat din această iarnă şi interzicerea exporturilor de către Bulgaria au pus pe jar furnizorii de electricitate. Vânzările la export de energie s-au dublat faţă de iarna anului trecut. Câştigurile sunt pe măsură, dat fiind că în România preţurile de pe bursa locală de energie sunt în medie cu o treime mai mici faţă de cele din Balcani.

Intrarea în funcţiune a reactorului 2 de la Cernavodă, care a suplimentat producţia internă de energie cu 8-9%, nu face faţă cererii tot mai ridicate de electricitate pe plan intern, dar, mai ales, la nivel regional.

Deşi aportul de energie ieftină adus de Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, ar fi trebuit să scoată din piaţă producătorii scumpi, în speţă termocentralele pe gaz şi păcură, o parte a acestora produc în continuare. Explicaţia: bulgarii au interzis exporturile de electricitate, într-o perioadă în care consumul la nivel regional este mai ridicat din cauza temperaturilor scăzute.

Energie pe rutele Serbia şi Bulgaria

Potrivit informaţiilor primite de la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN), responsabil cu siguranţa sistemului, România exportă în aceste zile la capacitate maximă. Astfel, dacă noaptea ies din sistem 500-600 MW, capacitatea contractată la export în timpul zilei este de 800 MW, în medie. Aceasta înseamnă că vârfurile depăşesc uneori 1.000 MW, adică aproximativ a noua parte din capacitatea de producţie pusă în funcţiune.
Comparativ, în luna ianuarie a anului trecut, România exporta în medie 400 MW, putere medie orară, însă aceasta a fost valoarea cea mai mică din ultimii ani. Niveluri similare la export, de 700-800 MW, au fost înregistrate în 2006.

Oficialul DEN a spus că cele mai mari cantităţi se duc înspre Bulgaria, pe care doar o tranzitează înspre Serbia şi Grecia. Cealaltă destinaţie este Serbia. "Cererea este mare la extern, pe fondul opririi exporturilor din Bulgaria. Şi polonezii au anunţat că nu o să mai exporte, din cauza unei iminente greve a minerilor, dar deocamdată nu se ştie când", a declarat, pentru "Adevărul", directorul general al DEN, Octavian Lohan.

Potrivit datelor de pe site-ul Operatorului Pieţei de Energie, compania care a contractat în ianuarie cea mai mare capacitate la export pe relaţia cu Bulgaria este EFT România, fiind urmată de EGL Gas&Power, Atel România, E.ON Sales&Trading (Germania) şi Statkraft (Norvegia). Pe linia cu Serbia, cea mai mare capacitate a fost contractată de Atel România, fiind urmată de EFT România, Grivco, CEZ Trade, E.ON Sales&Trading, Gen-I şi EGL Gas&Power. Unul dintre marii exportatori este şi Energy Holding.

Volume-record vândute pe bursa de electricitate

Încă de la începutul anului, cu puţin timp înainte ca Bulgaria să anunţe că sistează exporturile pentru a-şi acoperi necesarul intern, preţurile la bursa românească de electricitate (pe piaţa pentru ziua următoare) nu au mai coborât sub 200 de lei, decât cu una-două excepţii, valorile uzuale fiind de peste 210-220 lei/MWh. De altfel, volumele valorice tranzacţionate în această lună au înregistrat maxime istorice.

Comparativ, preţul mediu pe PZU în luna decembrie a fost de 130 lei/MWh, potrivit datelor de pe site-ul OPCOM. Un preţ de 60 de euro/MWh este totuşi redus în comparaţie cu preţurile practicate în regiune. Potrivit surselor din piaţă, energia în Balcani se vinde cu 90 euro/MWh sau chiar mai mult.

Reprezentanţii unuia dintre cei mai importanţi traderi de electricitate de pe piaţa locală, EFT România, au explicat evoluţia accentuată a preţurilor de pe PZU, în luna ianuarie. "Situaţia energetică dificilă din Bulgaria şi Grecia, din această perioadă, precum şi reducerea producţiei termoenergetice au condus în luna ianuarie 2008 la o creştere accentuată a preţurilor pe PZU", a declarat, pentru "Adevărul", Aurelia Mocanu, director al Departamentului de Trading Energie din cadrul companiei.

Potrivit acesteia, intrarea în funcţiune a reactorului 2 de la Cernavodă de 700 MW a condus la scăderea preţurilor pe piaţa românească de electricitate, mai ales în luna decembrie, şi la un plus de stabilitate în alimentarea cu energie electrică a zonei sud-est europene. În plus, energia ieftină de la reactorul 2 a făcut posibilă menţinerea preţurilor electricităţii la consumatorii captivi (în speţă casnici), prin înlocuirea altor cantităţi de energie, mult mai scumpe, produse de către termocentrale.

Bulgaria a oprit exporturile până în aprilie

Bulgaria a interzis exporturile de energie pentru a veni în întâmpinarea cererii interne. "Temperaturile scăzute au dus la creşterea cererii de energie cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar exporturile trebuie să fie oprite", a declarat şeful companiei naţionale NEC, Lyubomir Velkov, citat de NewsIn. Restricţiile vor fi aplicate până la data de 31 martie.

Bulgaria a exportat aproximativ 300-400 MW, mai ales statelor vecine precum Grecia, Serbia şi Macedonia, înainte de aplicarea acestor restricţii, a adăugat responsabilul bulgar. Odată principalul exportator de energie din Balcani, Bulgaria a fost forţată să îşi reducă drastic exporturile în străinătate în cursul anului trecut, după închiderea a două reactoare de la Kozlodui, de 400 MW fiecare, drept condiţie a aderării la Uniunea Europeană. Anul trecut, Bulgaria a mai închis un reactor de 210 MW de la centrala sa din Bobov Dol, conform acordurilor de mediu semnate cu UE.