România, corigentă la materia inovare

Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte rezultatele din cercetare-dezvoltare Ne mai putem lăuda cu tineri excepţionali din şcoala autohtonă şi cu încă un paradox românesc -

Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte rezultatele din cercetare-dezvoltare

Ne mai putem lăuda cu tineri excepţionali din şcoala autohtonă şi cu încă un paradox românesc - suntem ultimii în Europa la capitolul inovare în economie.

"Energon este un producător internaţional de energie bazat exclusiv pe resurse regenerabile, o reţea de centrale hidro, eoliene, solare şi mareomotrice. Departamentul de IT are un rol esenţial în activitatea companiei, lucrând cu uriaşe baze de date meteorologice.

Prelucrarea acestora asigură suportul informaţional al afacerii: compania trebuie să ştie ce evenimente meteo vor apărea, pentru a şti ce contracte să încheie. De asemenea, e nevoie de estimări privind producţia de energie pentru ziua următoare. Energon este decomadată numai un proiect.

Creatorii lui se numesc Maria Constantin, Andrei Dănescu, Ştefan Florea, Victor Cărbune şi tocmai au absolvit Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti. Echipa, coordonată de Livia Ţoca, profesor de informatică, s-a clasat pe locul întâi între 80 de echipe din întreaga lume care au participat la concursul de modelare de baze de date, organizat de gigantul american Oracle.

După Energon, celelelte proiecte câştigătoare aparţin tot unor liceeni români, de la acelaşi Vianu, respectiv de la Viteazu. Şi anul trecut, podiumul era tot românesc, cu primele două locuri tot de la Vianu.

Dezvoltarea? Probabil în America

În România bate vântul şi climatul este total nefavorabil atunci când vine vorba de inovaţie. Suntem pe locul 53 în lume, cel mai jos din Europa la ora actuală, potrivit unui studiu realizat de Economist Intellingence Unit şi sponsorizat de Oracle.

Explicaţiile sunt multiple şi vin din neîncurajarea spiritului antrepenorial, lipsa politicilor guvernamentale bine structurate, fuga creierelor... Echipa "Energon" va pleca săptămâna viitoare la San Francisco să-şi ridice pemiul, după care se va întoarce pentru admiterea la Politehnica bucureşteană. Spun la unison că vor să-şi continue şcoala în ţară, deşi se aşteaptă ca în America să primească oferte pentru studii şi chiar angajare.

"Din echipele de la noi din liceu care au câştigat în anii trecuţi, toţi pe care-i ştiu sunt acum la universităţi americane - Princeton, Reed College…", spune Victor. Unii chiar lucrează la Google, Adobe, Oracle - adaugă Andrei. Concluzia pare să fie că "rămânem atâta timp cât simţim că ne putem dezvolta profesional".

"Încurajaţi tinerele companii!"

"Daţi-le o pauză (fiscală). Introducrea unor scutiri de taxe pentru companiile inovatoare tinere". Aceasta este prima recomandare a Oracle adresată autorităţilor pentru încurajarea inovaţiei. În cazul României, cercetarea a arătat că stimulente precum cota unică şi scutirile de impozit pe venit pentru programatori nu sunt suficiente.

Mai mult de jumătate din companiile intervievate, atât româneşti, cât şi străine consideră că guvernul "nu susţine" inovarea în sectorul privat. (Nu luaseră în calcul ultima iniţiativă guvernamentală, anunţată la începutul acestei săptămâni - programatorii să achite contribuţia la asigurările sociale de sănătate în funcţie de veniturile realizate, şi nu la nivelul salariului minim pe economie, ca până acum).

Astfel, chiar dacă în perioada următoare vor creşte fondurile dentru cercetare-dezvoltare (inclusiv de la buget), nu este de aşteptat o îmbunătăţire a performanţelor în materie de inovare.

Estimările EIU arată că în următorii ani se va îmbunătăţi uşor indicele de inovare, dar, pe ansamblu, România va continua să ocupe acelaşi loc (53, la nivel mondial). Prin comparaţie, cele mai bune performanţe dintre ţările care au aderat recent la UE vor continua să fie obţinute de Slovenia, statul ocupând locul 24 la nivel mondial.
Î

n ceea ce priveşte cheltuielile alocate activităţilor de cercetare şi dezvoltare şi infrastructurii IT, România a ocupat, în perioada 2003-2007, locul 46 la nivel mondial, şi va avansa o poziţie până în 2012.

321 reprezintă numărul de patente cu recunoaştere internaţională înregistrate în Finlanda la un milion de locuitori, în perioada 2003-2007. În România, acelaşi indicator este de 0,43.