Criza politică depărtează South Stream de România
0
O delegaţie a gigantului rus Gazprom ar fi trebuit să vină la Bucureşti în această săptămână pentru a relua discuţiile cu oficialii români pe tema includerii României în proiectul gazoductului South Stream, însă întâlnirea nu a mai avut loc din cauza situaţie politice a României, a declarat, pentru „Adevărul“, ministrul Economiei, Adriean Videanu.
După vizita din mai de la Moscova a lui Videanu, o nouă întâlnire între oficialii români şi conducerea gigatului rus Gazprom ar fi trebuit să aibă loc la 21 septembrie, la Bucureşti, când Videanu avea programate discuţii cu vicepreşedintele companiei ruse şi, totodată, preşedintele Gazprom Export, Alexander Medvedev, precum şi cu ministrul rus al Energiei, Serghei Şmatko.
Discuţiile vizau posibilităţi de colaborare în domeniul energetic, printre care şi eventuala includere a României pe traseul gazoductului rusesc South Stream. Oficialii ruşi nu au venit în România, iar autorităţile române au spus doar că discuţiile vor avea loc în octombrie.
„Întâlnirea cu conducerea Gazprom fusese stabilită pentru zilele de 13-14 octombrie, însă, având în vedere situaţia politică din această perioadă din România, am convenit de comun acord să amânăm discuţiile“, ne-a declarat Adriean Videanu. Potrivit acestuia, cele două părţi vor stabili săptămâna viitoare o nouă dată pentru vizita la Bucureşti a delegaţiei conduse de Medvedev şi Şmatko. „Cel mai probabil, ne vom vedea în următoarele două săptămâni“, a mai spus ministrul.
Presa din Rusia vedea România pe traseul gazoductului
Surse din domeniu susţin însă că, odată cu declanşarea crizei politice, România şi-a diminuat considerabil şansele de a fi inclusă pe harta South Stream, în condiţiile în care ruşii sunt extrem de sensibili la problemele de ordin politic şi nu vor să fie asociaţi cu niciuna din părţile aflate în conflict.
Din păcate, această situaţie anulează, practic, avansul pe care îl luase România în relaţiile energetice cu Rusia în ultimele luni, mai ales în contextul în care Bulgaria, care ar trebui să fie punctul de ieşire a conductei din Marea Neagră, nu a luat o decizie finală privind implicarea în South Stream.
Săptămâna trecută, preşedintele Gazprom, Alexei Miller a declarat în premieră că o ramificaţie a South Stream ar putea trece prin România.
Mai mult, cotidianul rus Pravda a detaliat acest subiect într-un articol publicat la începutul acestei săptămâni, intitulat „Rusia se îndreaptă spre România pentru un acord important în domeniul gazelor”. Ziariştii ruşi arată că România poate deveni un partener important în South Stream, iar, dacă Bulgaria întârzie să dea un răspuns concret privind poziţia sa, cel mai probabil gazoductul va trece prin România.
Sute de milioane de euro din taxe
România este implicată şi în proiectul Nabucco, gazoduct care va aduce în Europa gaze caspice, din 2014, proiect considerat concurent celui rusesc. Autorităţile române au declarat, pe parcursul acestui an, că Nabucco rămâne prioritar, dar că vor acorda întreaga asistenţă ruşilor privind datele cerute de aceştia pentru a definitiva ruta South Stream.
Totuşi, colaborarea cu Rusia în proiectul South Stream ar aduce României un plus de siguranţă în aprovizionarea cu gaze, întrucât livrările vor fi directe şi ocolesc Ucraina, rută mai puţin sigură, după cum s-a dovedit iarna trecută.
„O ţară pe teritoriul căreia va trece South Stream va beneficia de zeci, dacă nu chiar de sute de milioane de euro numai din taxe directe la buget”, precizau reprezentanţii Gazprom, pentru „Adevărul”, în primăvară.
Aceştia adăugau la capitolul avantaje noile locuri de muncă, precum şi investiţiile conexe de infrastructură, precum depozitele de gaze subterane, deosebit de importante în sezonul rece. Totodată, posibilitatea importului unor cantităţi mai mari de combustibil înseamnă dezvoltarea sectorului industrial.
Ucraina, parte din ecuaţie
Rusia ar putea lua în acest an o decizie finală privind traseul South Stream, menit să aducă gaze în Europa din 2015. Analiştii internaţionali spun însă că nu este exclus ca decizia să se prelungească până după luna ianuarie 2010, când în Ucraina vor avea loc alegeri prezindenţiale.
România şi Rusia caută posibilităţi de colaborare şi în domeniul realizării unor depozite subterane de gaze, precum cel de la Roman-Mărgineni, care va avea o capacitate de stocare de două miliarde de metri cubi de gaze. Totodată, Rusia ar putea participa şi la realizarea unor unităţi de producere a energiei în România.
Se încarcă comentariile...
