Regiunile sărace atrag al doilea val de investitori

Marile oraşe ale ţării au devenit prea scumpe pentru micii întreprinzători Scumpirea forţei de muncă specializate, scumpirea chiriilor, a terenurilor sau a imobilelor, toate din

Marile oraşe ale ţării au devenit prea scumpe pentru micii întreprinzători

Scumpirea forţei de muncă specializate, scumpirea chiriilor, a terenurilor sau a imobilelor, toate din oraşele mari ale ţării, forţează investitorii, străini şi români, să se îndrepte spre regiunile mai puţin dezvoltate. Procesul va fi determinat de orientarea IMM-urilor din afara ţării către aceste zone.

Oraşele mari au fost, într-o primă fază, cele mai atractive pentru investitori. Asta pentru că aceste zone au îndeplinit toate cerinţele dezvoltării unei afaceri. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, a explicat pentru Adevărul că aceste regiuni au satisfăcut criteriile multiple impuse de investitori, cum ar fi forţa de muncă specializată, infrastructură, dar şi o mai mare vizibilitate pe harta economică a ţării. Dar, pe de altă parte, ritmul alert al dezvoltării oraşelor mari a ajuns aproape de saturaţie. Spre exemplu, în vestul ţării, în judeţul Timiş, agenţii economici care vor să îşi extindă afacerile se confruntă deja cu o mare problemă: număr insuficient de persoane calificate. Chiar şi Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în Timiş, rata şomajului este de numai 2%, printre cele mai scăzute valori din întreaga ţară. Pe fondul acestei evoluţii, oraşele mari devin zone în care costul forţei de muncă este în continuă creştere. "Dacă în anii anteriori, investitorii au avut avantajul unor costuri mai reduse, în schimb, în momentul de faţă, cresc toate costurile - salariile, preţul terenurilor sau al imobilelor. Iar toate acestea acţionează ca o frână pentru cel care vrea să se instaleze în aceste zone", explică Pârvan.

Aderarea avantajează firmele din zona de graniţă

Avansul regiunilor cu oraşe mari a condus la accentuarea discrepanţelor economice la nivelul ţării. Astfel, în timp ce în estul ţării se regăsesc cele mai sărace regiuni, cele mai bogate, exceptând Capitala, pot fi întâlnite în vestul ţării. Totuşi, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (AOAR), susţine că, în următorii doi-trei ani, am putea asista la o stopare a procesului de adâncire a decalajelor. Motivul ţine de faptul că, pe lângă costul forţei de muncă mai mic în zonele mai puţin dezvoltate, programele de dezvoltare regională şi fondurile europene vizează toate regiunile ţării. În plus, afacerile se vor dezvolta şi ca urmare a îmbunătăţirii infrastructurii, precizează preşedintele CNP.

Un alt factor ce va susţine economia din zonele mai sărace constă în extinderea afacerilor derulate de întreprinderile mici şi mijlocii. Fenomenul este aşteptat să se petreceacă în următorii ani, ca urmare a aderării ţării la Uniunea Europeană. Spre exemplu, în ţări precum Cehia, Polonia sau Ungaria, eliminarea graniţelor cu UE, în 2004, a stimulat IMM-urile din aceste ţări să îşi dezvolte relaţiile comerciale cu parteneri din statele deja membre UE. Dar procesul poate fi invers. Cristian Pârvan subliniază faptul că firmele străine mici, cu bugete restrânse, găsesc un teren mult mai prielnic pentru dezvoltarea afacerii, odată cu aderarea României la UE. În plus, firmele pot intra în ţara noastră şi ca urmare a deciziei de a-şi reloca activitatea. Astfel, zonele de graniţă vor cunoaşte o dezvoltare susţinută, pe fondul fluidizării traficului la frontieră.