Reciclarea sticlelor de plastic, o afacere în devenire

Normele UE au dus la creşterea gradului de colectare, dar nivelul este încă insuficient pentru acoperirea investiţiilor Cine se pregăteşte să meargă în concediu în ţară, trebuie

Normele UE au dus la creşterea gradului de colectare, dar nivelul este încă insuficient pentru acoperirea investiţiilor

Cine se pregăteşte să meargă în concediu în ţară, trebuie să se pregătească sufleteşte şi pentru întâlnirea cu munţii şi râurile pline de sticle de plastic. Nu e suficient că am intrat în Europa: cel puţin pentru următorii ani, petul va mai trăi liniştit pe lângă casa românului.

Luna trecută, la Administraţia Fondului pentru Mediu s-au înscris şase firme de reciclare deşeuri de ambalaje pet postconsum pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă - 0,4 lei pe kilogramul de pet reciclat. Se finanţează numai jumătate din capacitatea de prelucrare eligibilă a reciclatorului. Dar chiar şi pentru această cantitate, reciclatorul are acoperit aproape jumătate din preţul la care colectează petul (de circa 0,85 lei).

Petul rămâne printre ultimele "domenii" unde se mai primesc bani de la stat, dar, cel puţin acum, ideea de a-ţi deschide o afacere privind reciclarea sticlelor de plastic nu pare să fie una... genială.

Reciclatorii nu găsesc materie primă

Genial Company, din Olteniţa, a deschis, de câţiva ani, are o moară de peturi. Are o capacitate de 500 de tone pe lună, dar încărcarea nu este mai mult de 60-70%.

"Pentru că nu găsim suficientă materie primă colectată în zonă, suntem nevoiţi să mergem în toată ţara. N-ar fi o problemă atât de mare, dacă am găsi măcar materie primă de calitate. Sticlele murdare, colectate de la groapa de gunoi, înseamnă pierderi pentru noi. Aşa ajungem ca, în final, costurile cu materia primă să fie aproape 60%, ceea ce este foarte mult pentru orice afacere", spune Robert Popescu, directorul de marketing. Totuşi, firma a investit anul trecut 4,5 milioane de euro în modernizarea liniei de producţie, pentru reciclarea peturilor, foliei şi bidoanelor de plastic.

Lipsa materiei prime se resimte şi la Greentech Buzău, cel mai mare reciclator de pet din ţară, cu o capacitate lunară de 2.500 de tone. "Pentru a creşte gradul de colectare, am hotărât chiar să acordăm suma de la stat peste preţul pe care îl dăm acum furnizorilor noştri", spune Cristinel Dobrotă, directorul general al firmei. E nevoie de plastic, mai ales că de anul acesta firma a mai deschis o capacitate de 1.800 de tone la Iaşi. În acest moment, fabrica din Buzău lucrează la capacitate, stimulată fiind de investiţia în producţia de fibră sintetică realizată din fulgii de PET.

Premisele transformării reciclării peturilor în afacere au apărut de numai câţiva ani, mai exact odată cu adopatea normelor europene în materie de reciclarea deşeurilor. Aceste norme stabilesc că firmele trebuie să facă dovada reciclării unui anumit procent din cantitatea de deşeuri pusă pe piaţă.

EcoRom este o firmă rezultată din asocierea celor mai mari companii din domeniul bunurilor de consum pentru a prelua obligaţia acestora de reciclare a ambalajelor. În acest moment, firma, care a preluat obligaţiile pentru alte 640 de companii, raportează îndeplinirea obligaţiilor, de ansamblu, pentru membrii săi. Din acest an trebuie îndeplinite obiective şi pentru PET, astfel că, cel puţin teoretic, reciclatorii vor avea asigurată materia primă.

Pe baza capacităţilor de reciclare ocupate în acest moment, cu puţin ajutor şi prin introducerea finanţării de la stat, România îşi poate îndeplini norma pe acest an. Dar aceasta nu rezolvă... problema.

Primăriile nu sunt forţate să strângă selectiv gunoiul

Problema de fond este că grosul deşeurilor se găseşte în gunoiul menajer. Iar în lipsa unui sistem de colectare selectivă (separat - plastic, hârtie, sticlă etc.), adunarea din gropa de gunoi nu este o afacere pentru reciclatori. Teoretic, fiecare administraţie locală este obligată să aibă pus la punct un sistem de colectare selectivă. Practic însă, sunt puţine şanse ca primăriile să investească în aceste sisteme, atâta timp cât nu sunt constrânse "de sus".

În prezent, numai 1,3 milioane de români au acces la un sistem de colectare selctivă, în 21 de localităţi. Sistemele-pilot (tomberoane separate, program de colectare) au fost realizate, însă, în principal, la iniţiativa EcoRom, constrânsă, la rândul ei, de respectarea planului. Altfel spus, în 2013, când va veni scadenţa la deşeuri, autorităţile se vor vedea obligate să generalizeze sistemul, moment în care reciclarea va deveni practic o afacere genială.

331.000 tone reprezintă cantitatea de deşeuri de plastic din România. În 2007 trebuie reciclată 10% din această cantitate, iar în 2013, 22,5%