Proiectul Nabucco întârzie din nou

Proiectul Nabucco întârzie din nou

Deşi semnarea acordului interguvernamental a însemnat un impuls, proiectul dă din nou semne de încetinire. Procesul de rezervare a capacităţii, de care depinde atragerea finanţărilor pentru realizarea conductei Nabucco, va începe abia în 2010.

Până în acest an, hopul cel mare peste care au trebuit să treacă dezvoltatorii proiectului Nabucco a fost semnarea acordului interguvernamental, care s-a concretizat în iulie, cu o întârziere de peste doi ani.

Urma, apoi, demararea procesului de rezervare a capacităţii (open-season) de către companiile interesate să aducă gaze în Europa, care însă se lasă aşteptat. „Procesul de open-season va fi demarat la începutul anului 2010 şi va dura între trei şi şase luni. Nu avem încă informaţii detaliate privind momentul exact al începerii acestui proces“, au declarat, pentru „Adevărul“, reprezentanţii consorţiului Nabucco Gas Pipeline International, cu sediul la Viena.

Motivul întârzierii? Elaborarea cadrului legal nu s-a terminat odată cu acordul interguvernamental. Este nevoie şi de încheierea unor acorduri suplimentare între consorţiu şi fiecare dintre statele participante, precum şi de efectuarea unor lucrări de proiectare locală, care vor întârzia cu siguranţă luni bune, în condiţiile în care Parlamentul României nu a ratificat nici până acum, printr-o lege, acordul din iulie. Cu toate acestea, oficialii consorţiului încă păstrează 2011 ca termen pentru începerea construcţiei.

Procesul de open-season va avea două etape. Prima va fi dedicată membrilor consorţiului, care vor împărţi în mod egal, între ei, jumătate din capacitatea finală a gazoductului, de 31 de miliarde de metri cubi. Astfel, României îi revine o capacitate de 2,5 miliarde de metri cubi pe an. În faza a doua, orice companie interesată va putea rezerva capacităţi de transport, iar, în cazul în care capacitatea contractată o depăşeşte pe cea totală, alocarea se va realiza „pro rata“.

De succesul procesului de rezervare depinde modul în care dezvoltatorii proiectului vor negocia cu potenţialii finanţatori pentru obţinerea a 70% din fondurile necesare (30% din costurile estimate ale proiectului, de 7,9 miliarde de euro, vor fi asigurate de membrii consorţiului). Oficialii Nabucco spun că deja există discuţii cu unele bănci, dar „negocierile concrete vor începe în curând“.

Garanţii de stat

Nabucco ar urma să primească circa 3,5 miliarde de euro de la BERD şi BEI şi 4,1 miliarde de euro de la bănci comerciale, iar Comisia Europeană a promis 200 de milioane de euro. Diferenţa ar urma să fie asigurată prin atragerea de capital de către acţionari de pe piaţa financiară cu garanţii guvernamentale.

Aferent cotei de 16,6% pe care o deţine în consorţiu, prin Transgaz, România trebuie să acorde garanţii de stat care să acopere atât suma ce-i revine pentru împrumuturile contractate de consorţiu, de 933 de milioane de euro, cât şi partea aferentă capitalului propriu (417 milioane de euro), care va fi asigurată parţial prin credite.

Cursă contra cronometru

Importanţa urgentării proiectului Nabucco este crucială, pentru că de ea depinde modul în care ţările furnizoare de gaze se vor alătura gazoductului european. Spre exemplu, Azerbaidjan este gata să ofere peste şapte miliarde de metri cubi de gaze, adică aproape întreaga capacitate iniţială, cu condiţia ca Nabucco să fie prima conductă realizată pe direcţia Europa.

Şi alte state caspice, precum Turkmenistan, au cerinţe asemănătoare, în condiţiile în care vor să-şi diversifice pieţele de desfacere cât mai repede. Europa are nevoie de cât mai mult gaz caspic, pentru a reduce dependenţa de cel rusesc, în condiţiile în care, în următorii 25 de ani, importurile vor creşte de la 50% la 80% din consumul total.