Producătorii, revoltaţi de abuzurile din supermarketuri

Preţurile "megamici" sunt umflate de taxele impuse furnizorilor de către marii comercianţi Perspectiva profiturilor fulminante a atras în România tot mai multe reţele de hiper şi

Preţurile "megamici" sunt umflate de taxele impuse furnizorilor de către marii comercianţi

Perspectiva profiturilor fulminante a atras în România tot mai multe reţele de hiper şi supermarketuri. Pagubele colaterale ale acestei invazii sunt producătorii autohtoni şi, în ultimă instanţă, tot consumatorii.

Producătorii din industria alimentară spun că pentru a ajunge la clienţii marilor magazine trebuie să plătească o serie de taxe ascunse, cum ar fi taxa de intrare în magazin, taxa de raft, taxa de poziţionare, taxa de intrare în baza de date. Producătorii acuză că asemenea taxe duc la o creştere artificială a preţurilor de vânzare şi la creşterea profitabilităţii reatailerilor cu 30-60%, în vreme ce furnizorii înregistrează pierderi.

Pentru simpla intrare în baza de date se percepe o taxă ce poate depăşi valoarea de 2.500 de euro, în funcţie de mărimea producătorului interesat să intre în lista furnizorilor. Această taxă nu îi asigură însă şi comenzi din partea companiei, şi cu atât mai puţin anumite cantităţi ce trebuie comandate. "Intri pe o listă de aşteptare şi atât. Aştepţi ca respectiva companie să facă comandă.

Este posibil însă ca asta să nu se întâmple deloc", ne-au declarat surse din industria producătorilor. Pe lângă această taxă de intrare, sunt percepute o serie de alte taxe pentru intrarea în catalogul promoţiilor, dar şi pentru o prezenţă cât mai privilegiată la raft. Astfel, potrivit unor surse din domeniu, taxa de raft pleacă de la 5.000 de euro şi poate ajunge până la 10.000 de euro, pentru promoţiile valabile pe o perioadă de două săptămâni.

Cele mai ieftine sunt rafturile de la nivelul picioarelor şi cele superioare, în timp ce sumele cele mai mari sunt percepute pentru prezenţa pe rafturile de la nivelul privirii. Taxa de capăt de raft o plătesc toţi acei producători care practică diverse promoţii şi vor să asigure produselor un grad maxim de expunere şi totodată vânzări considerabile.

Potrivit surselor citate, listarea unui produs depinde de volumul vânzărilor anuale înregistrate pe respectivul produs. "Dacă vânzările nu sunt bune, eşti automat delistat la sfârşitul anului. Dacă vrei să intri din nou în respectiva reţea, plăteşti din nou toate taxele", au precizat sursele menţionate. În plus, pentru o prezenţă continuă în cataloagele de promoţii, furnizorii trebuie să achite, în medie, 20% din cifra de afaceri estimată pentru 2008. Potrivit unor furnizori, costurile cu taxele percepute de marii retaileri au crescut în acest an cu 30%, faţă de 2007.

Taxele ascunse umflă preţurile

Mai mult decât atât, preţurile produselor prezente pe rafturile marilor reţele sunt mai scumpe cu peste 20% faţă de preţul de achiziţie de la producător. "Supermarketurile câştigă, pe de o parte, prin adaosul comercial practicat şi care se situează între 12 şi 20%, în funcţie de preţul produsului, dar şi din diversele taxe de raft, de publicitate, de marketing pe care le practică, pe de altă parte.

Uneori aceste taxe sunt achitate în compensarea valorii produselor", ne-au declarat surse din industrie. Spre exemplu, la vânzări de aproximativ 29 milioane de euro realizate prin intermediul supermarketurilor, un minim de 10%, respectiv 3 milioane de euro, reprezintă costurile percepute de lanţurile de retail.

"Toate adunate aceste taxe duc la scăderea drastică a profitului producătorului până la maximum 2-3%. Avantajele producătorului constau însă în promovarea brandului şi în volumele mari de marfă comercializate", au declarat surse din industria băuturilor.

Taxe estimative percepute

2.500-5.000 euro - taxa de intrare
100 euro/produs - taxa pe raft (de două ori pe an)
20.000 euro - taxe pentru prezenţa într-un nou magazin
20% din cifra de afaceri - pentru prezenţa continuă în cataloagele tipărite

Retailerii refuză să comenteze

Anual, valoarea taxelor percepute creşte cu un minimum de 2%. De multe ori, preţul de vânzare nu acoperă costurile de producţie. "Reţelele de supermarketuri cer discounturi care uneori ajung şi la 40%, dar în general acestea sunt între 20 şi 35%", au precizat sursele citate. Potrivit acestora, contractele încheiate le interzice vânzarea la un preţ mai mic către alte magazine.

În acelaşi timp însă, producătorii nu pot renunţa la afacerile derulate prin supermarketuri. Sorin Minea, preşedintele federaţiei patronale din industria alimentară - Romalimenta, susţine că există producători din industria cărnii care vând chiar şi 70% din marfă prin intermediul marilor magazine.

În lipsa acestora, firmele nu ar avea piaţă de desfacere şi ar da faliment. O soluţie ar fi magazinele de proximitate, dar acestea aproape au dispărut. "Magazinele de proximitate nu pot supravieţui din cauza supermarketutrilor.

Coaliţia "antisupermarketuri" nu a reuşit însă să stârnească reacţii din partea celor incriminaţi. Andreea Mihai, director de marketing al companiei Carrefour, a răspuns scurt: "Nu dorim să comentăm acest subiect".