Producătorii de alimente tradiţionale le pot comercializa doar dacă îşi fac firmă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 1.000 de alimente au fost atestate ca tradiţionale de către Ministerul Agriculturii, ceea ce înseamnă că acestea vor putea fi comercializate de către producătorii locali la nivel

Peste 1.000 de alimente au fost atestate ca tradiţionale de către Ministerul Agriculturii, ceea ce înseamnă că acestea vor putea fi comercializate de către producătorii locali la nivel naţional. Dintre acestea, peste 200 sunt tipuri de brânză şi caşcaval, iar celelalte din industria de panificaţie, a cărnii, băuturilor alcoolice, a legumelor şi fructelor, mierii sau lactatelor. Acestea vor putea fi comercializate la nivel naţional şi după intrarea în vigoare a ordinului ANSVSA, care interzice micilor producători să vândă alimente în afara judeţului de provenienţă, conform Mediafax. Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a emis recent un ordin care interzice micilor producători să vândă direct carne, ouă, lapte şi alte produse de origine animală în afara localităţii de domiciliu şi a celor învecinate, iar comerţul cu amănuntul poate fi realizat doar pe raza judeţului. Interdicţia va intra în vigoare în luna iulie. Excepţie fac produsele înregistrate ca fiind tradiţionale. Micii producători care şi-au înregistrat produsele ca fiind tradiţionale pot însă să realizeze vânzări la nivel naţional.

Înregistrarea unui produs ca tradiţional nu durează mai mult de 10 zile, a declarat, pentru Adevărul, Tudorel Baltă, consilier în Ministerul Agriculturii, Direcţia de politici industriale, protejare mărci şi denumiri de origine. Nu se plăteşte nicio taxă pentru atestarea unui produs tradiţional, obligaţia producătorului fiind aceea de a explica cum face produsul. "Documentaţia o face singur, nu are nevoie de plata unui consultant", explică Tudorel Baltă. Însă nu sunt atestate decât produsele realizate de un agent economic autorizat, fie acesta persoană fizică autorizată, asociaţie familială sau SRL.

Braga "Alina", "telemeaua oltenească cu praz", rachiul de mere de "Bârzeşti" şi brânzoaicele "poale-n brâu" sunt câteva dintre produsele atestate.

În judeţul Călăraşi a fost atestat un singur produs tradiţional, "brânza albă de Săpunari", aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în judeţul Gorj, unde a fost atestat "caşul fermentat de Teleşti".

Siropul de brad "Florean", "pâine tradiţională de 1,4 kg bătută de coajă", "brânza de burduf de Urecheni" sau "cârnaţii secuieşti proaspeţi şi afumaţi" sunt alte exemple de produse tradiţionale.

România va putea aplica sistemul european de protecţie a produselor tradiţionale până la 1 ianuarie 2008, celelalte state membre UE fiind obligate să finalizeze procedurile până la 31 martie 2007.

Decizia privind acordarea perioadei de graţie pentru România şi Bulgaria la implementarea sistemului de protecţie a produselor tradiţionale a fost prevăzută într-un regulament al Comisiei Europene emis în noiembrie 2006. Ministerul Agriculturii a precizat că România nu a putut aplica procedurile respective înainte de data aderării la UE, întrucât nu beneficia de statutul de stat membru.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite