Primul mobil de Jucu, cu sindicate în meniu

Angajaţii români se grăbesc să-i ceară angajatorului finlandez Nokia încheierea unui contract colectiv de muncă . Nokia şi-a inaugurat fabrica din România într-un moment în care

Angajaţii români se grăbesc să-i ceară angajatorului finlandez Nokia încheierea unui contract colectiv de muncă .

Nokia şi-a inaugurat fabrica din România într-un moment în care imaginea concernului este afectată de protestele din Germania. Festivităţile de ieri au fost marcate de prezenţa ziariştilor germani şi a unui lider de sindicat din Cluj, aflat în căutare de clienţi.

Primul telefon Nokia 1200 produs în România, la Jucu, a fost folosit ieri, în jurul orei 11,30, de vicepreşedintele concernului, Juha Putkiranta, pentru a-l suna pe ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Tapio Saarela. Putkiranta a fost extrem de zgârcit cu declaraţiile atât în momentul festiv, cât şi la conferinţa de presă, unde a evitat orice referire la costurile pe cap de salariat din România, comparativ cu Germania (unde Nokia a anunţat închiderea fabricii din Bochum). Despre salarii, oficialul companiei a spus doar că "va fi un pachet competitiv, în concordanţă cu oferta de pe piaţă".

Putkiranta a afirmat că Nokia a ales Jucu deoarece România se află într-o zonă apropiată de pieţele de desfacere vizate - Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. De asemenea, aici a găsit tradiţie industrială, iar spaţiul din parcul industrial de la Jucu le-a permis să-şi aducă toţi furnizorii.

Joburile, mai importante decât frăţia proletariatului

Din cei 300 de muncitori recrutaţi până în prezent, doar şapte persoane sunt străini. Dar numai vreo 20 de persoane sunt din comuna Jucu, potrivit primarului Ioan Pojar. Până la sfârşitul anului vor mai fi angajate alte 500 de persoane. Potrivit estimărilor oficiale, la sfârşitul întregii investiţii, întreg personalul angajat de Nokia şi furnizori se va ridica la circa 20.000 persoane.

Grigore Pop, liderul sindicatului Cartel Alfa, prezent la inaugurarea fabricii, ne-a declarat că e nemulţumit de prestaţia conducerii de la Nokia, care ar fi sugerat angajaţilor să evite înscrierea în sindicat.

"Avem deja 15 membri, cu care înfiinţăm sindicatul Nokia în două săptămâni", ne-a declarat Pop. El arată că, imediat după înfiinţarea sindicatului, se va trece la negocierea unui contract colectiv de muncă. "Le vom trece obligatoriu salarii compensatorii, dacă vor dori să plece", ne-a spus Pop.

Sindicalistul mai crede că salariile scăzute de la Jucu vor creşte doar în momentul în care Nokia se va confrunta cu o criză majoră de personal.

Liderul sindical a amintit că, recent, sindicatele internaţionale din cadrul filialelor Nokia i-au cerut să se solidarizeze cu angajaţii germani din fabrica de la Bochum. "Până acum nu s-au gândit la noi", ne-a spus Pop, care i-a refuzat pe germani.

Construcţia halelor Nokia va fi continuată la Jucu de antreprenorul general Goldbeck, din Germania. Interpelat de "Adevărul", legat de alegerea unui constructor scump german (Goldbeck), Putkiranta a spus doar că a fost o alegere legată de eficienţă şi calitate.

Săptămâna trecută, 13 subcontractori ai firmei germane au fost amendaţi de Inspectoratul Teritorial de Muncă din Cluj pentru nerespectarea prevederilor legale privind angajarea unor muncitori străini. Potrivit surselor "Adevărul", Nokia a ales o firmă germană, mult mai scumpă decât cele existente pe piaţa românească, tocmai pentru a compensa oarecum delocarea firmei de telefoane din Germania.

Acestea utilizează un număr de circa 160 de persoane, din ţări precum Germania, Cehia şi Ungaria, plătite cu salarii mult peste nivelul celor din România, ceea ce ridică consistent nivelul lucrărilor.

Mercedes, aşteptat lângă vila rustică romană

Deşi s-a respectat termenul anunţat la sfârşitul anului trecut, de 11 februarie, pentru inaugurarea parţială a fabricii, şoseaua de acces şi faţadele s-au "rezolvat" în ultimul moment. Calea de acces a fost schimbată, preferându-se intrarea principală în comună de la drumul european Cluj-Dej, de la care s-a turnat asfalt, muncitorii lucrând încă la montarea bordurii.

Marius Nicoară, preşedintele Consiliului Judeţean, care patronează parcul industrial Tetarom, a reamintit ieri că următorul chiriaş al parcului ar putea fi concernul german Mercedes, un nume vehiculat tot mai insistent în ultimul timp. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat în urmă cu două săptămâni preluarea unei suprafeţe de 170 de hectare la Jucu, din proprietatea publică a statului român, deţinută în prezent de Universitatea de Ştiinţe Agricole. Printre investiţii, în parcul de la Jucu îşi va face loc şi ... istoria.

Pentru că pe terenul scos de sub sarcina arheologică a fost identificat un mare număr de vestigii, va fi amenajat şi în parcul industrial un loc special. Potrivit arheologului Dorin Alicu, este vorba despre vila rustică romană, care va fi scoasă în evidenţă în perimetrul unuia dintre furnizori, în acest an.

Germania şi cazul Nokia: cântece de jale şi proteste faţă de politicile europene

De aproape o lună, în Europa este întors pe toate feţele "Cazul Nokia" - închiderea fabricii din Germania (Bochum, landul Renania de Nord-Westfalia) pentru transferarea producţiei în România (Jucu, judeţul Cluj). De la ceea ce ar fi trebuit să fie un banal exerciţiu de economie capitalistă - dureroasă pentru cei 2.300 de angajaţi în întreaga regiune Bochum, dar justificată din punctul de vedere al calculelor companiei private, cazul a ajuns să capete valenţe simbolice privind ravagiile globalizării şi lăcomia patronilor.

Săptămâna trecută s-a încheiat la Bochum cu un lanţ uman de 6.000 de persoane. Printre protestatari, inclusiv preşedintele parlamentului german. Un cântăreţ german a venit pe piaţă cu un cântec anti-Nokia, având un refren de jale: "Ultimele rămăşiţe de mândrie nu vă lăsăm să ni le luaţi. Mergeţi în România şi cumpăraţi-vă singuri telefoanele voastre de nimic. Şi încă ceva: ar trebui să vă fie ruşine".

"Ruşinea" finlandezilor ar trebui să plece de la constatarea că fabrica Nokia de la Bochum este profitabilă, anul trecut fiecare angajat în producţie aducând un profit de circa 90.000 de euro. Speculând aceste date, purtătorul de cuvânt al Partidului Stângii din parlamentul german arată în ediţia de luni a "Financial Times" că, de fapt, companiile se relochează pentru că primesc ajutoare regionale şi subvenţii, în urma politicilor eronate ale UE. Politicianul german arată că, în baza schemelor europene de ajutor, UE a alocat 30 milioane de euro dezvoltării satului Nokia din România.