Ce bănci se mai întrec pentru „Prima Casă“?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ce bănci se mai întrec pentru  „Prima Casă“?
Ce bănci se mai întrec pentru „Prima Casă“?

În timp ce Banca Transilvania şi ATE Bank şi-au epuizat plafoanele, trei instituţii de credit nu au acordat niciun împrumut. Băncile care nu au dat niciun credit „Prima Casă“ sau au aprobat foarte puţine dosare vor fi penalizate de Guvern prin retragerea unei părţi din garanţiile promise.

Guvernul va redistribui, la începutul acestei săptămâni, plafoanele de garanţii alocate băncilor participante la programul guvernamental „Prima Casă“. Mai exact, va lua de la instituţiile de credit care nu s-au înghesuit să acorde astfel de finanţări şi va da celor care au aprobat un număr mare de dosare.

Valoarea garanţiilor ce urmează să fie retrase se ridică la 220-280 de milioane de euro şi vizează şapte bănci cu cele mai slabe rezultate în acordarea de împrumuturi prin programul guvernamental.

„Trei bănci nu au trimis niciun dosar la Fond până în prezent. De la acestea vom lua cu prioritate“, a declarat pentru „Adevărul“ Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi ­Mici şi Mijlocii. Mai mult, el a spus că alte patru instituţii bancare nu au consumat mai mult de 3% din plafonul alocat de stat.

Proceduri de lucru în pregătire

Printre băncile cu cele mai slabe „performanţe“ se numără CEC Bank, Intesa ­Sanpaolo Bank, Credit Europe Bank, Bancpost, ­Piraeus Bank şi Emporiki Bank, spun surse oficiale, potrivit Mediafax. Acestea sunt, însă, şi băncile care au demarat mai târziu programul guvernamental.

Dacă CEC Bank justifică numărul mic de dosare aprobate prin cererea scăzută pentru creditele în lei, banca acordând „Prima Casă“ doar în moneda naţională, reprezentanţii Emporiki Bank spun că procedurile de lucru sunt încă în pregătire. „Dacă ei hotărăsc diminuarea plafonului, ne conformăm“, a spus Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

Totodată, reprezentanţii Intesa Sanpaolo Bank spun că au demarat programul în august, iar primele aprobări de la Fond au venit la începutul lunii septembrie. Credite trase efectiv s-au înregistrat de-abia în octombrie, valoarea lor ridicându-se la 200.000 de euro. „La nivel de reţea, avem în lucru dosare a căror valoare se ridică la 7,7 milioane de euro, ce reprezintă aproape 20% din plafonul alocat“, spun reprezentanţii băncii.

De cealaltă parte, BRD şi BCR, cu plafoane de 171 de milioane de euro, respectiv 308 milioane de euro, sunt cele mai active bănci din program, aprobând cel mai mare număr de dosare. Acestea sunt urmate de Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi Volksbank. „Sunt doar patru bănci care au acoperit 88% din garanţia alocată“, a mai spus Şaramet.

Plafoane epuizate

Banca Transilvania şi ATE Bank şi-au epuizat deja garanţiile alocate şi au cerut o majorare a acestora. „Am solicitat o realocare de plafon. Noi avem alocate 17,1 milioane de euro şi am cerut majorare până la 27 de milioane de euro“, a spus pentru „Adevărul“ Gabriela Nistor, directorul pentru retail al Băncii Transilvania.

Ea a adăugat că banca are deja dosare în lucru de până la 25 de milioane de euro, iar cererea pentru creditele în euro se ridică la peste 98% din total.

ATE Bank, cu un plafon alocat de cinci milioane de euro, a epuizat garanţiile încă de la începutul lunii august şi nu mai primea, încă de pe atunci, dosare de credit.

4.740 de dosare aprobate de Fondul de Garantare

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii aprobase, până la finele săptămânii trecute, un număr de 4.740 de dosare „Prima Casă“, reprezentând garanţii totale în valoare de 220 de milioane de euro. Numărul de solicitări a ajuns la 5.200, iar media de procesare zilnică este de 150 de dosare.

Cele mai multe cereri de credit vizau achiziţionarea de locuinţe construite înainte de 1989, iar garanţia medie aprobată de Fond era de 41.600 de euro, garanţia maximă fiind de 60.000 de euro. Aproape 50% din dosare vizau cumpărarea de apartamente cu două camere. Bucureştiul se detaşează cu 34% din solicitările aprobate, judeţul Cluj cu 7,15%, Timiş cu 5,57%, urmate de Braşov, Iaşi, Sibiu şi Constanţa.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite