Preşedintele BRD: România riscă să fie suprabancarizată

Extinderea agresivă a reţelelor de unităţi bancare ar putea să nu fie rentabilă pentru băncile cu cote de piaţă mai mici de 5% Sistemul bancar va continua să se extindă în

Extinderea agresivă a reţelelor de unităţi bancare ar putea să nu fie rentabilă pentru băncile cu cote de piaţă mai mici de 5%

Sistemul bancar va continua să se extindă în următorii ani, datorită luptei dintre instituţiile de credit ce vor o cotă de piaţă cât mai mare. Iar în goana după cât mai mulţi clienţi, ţara noastră ar putea ajunge chiar în situaţia unei suprabancarizări din punctul de vedere al numărului de agenţii bancare raportate la totalul locuitorilor.

Băncile comerciale au deschis, anul trecut, aproape 1.200 de agenţii noi, ajungând, astfel, la un total de peste 4.300 unităţi bancare. Mai mult, Patrick Gelin, preşedintele BRD - Groupe Societe Generale, a precizat, în cadrul unui seminar organizat la sfârşitul săptămânii trecute, că şi în anul curent, în cazul în care se vor realiza planurile de extindere anunţate de instituţiile de credit, reţeaua de unităţi bancare va ajunge la aproximativ 5.500 unităţi, adică o menţinere a ritmului de creştere.

"România riscă să fie suprabancarizată", a subliniat Patrick Gelin. Asta pentru că, dacă sunt adăugate şi agenţiile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, atunci densitatea bancară a fost, la finele anului trecut, de circa 20 de unităţi la 100.000 de locuitori. Iar la sfârşitul anului 2007, densitatea bancară estimată de preşedintele BRD ar putea fi de 25 de unităţi bancare la 100.000 de locuitori. Pentru comparaţie, la nivelul Uniunii Europene, fără România şi Bulgaria, densitatea este de circa 30 de unităţi la 100.000 de locuitori. Numai că, în UE25, media activelor per locuitor depăşeşte 31.000 euro, în timp ce în ţara noastră nivelul este la circa 500 euro/locuitor. Mai mult, fenomenul de suprabancarizare poate fi apreciat şi prin prisma faptului că instituţiile de credit s-au extins cu precădere în oraşele medii şi mari, populaţia din mediul rural fiind foarte puţin bancarizată.

Costuri fixe ridicate pentru băncile de retail

Motivul extinderii agresive a băncilor comerciale din ţara noastră ţine de faptul că intermedierea financiară este la un nivel foarte redus, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. Patrick Gelin estimează că, în următorii treipatru ani, sistemul bancar va creşte cu un ritm de 20%, cu condiţia ca dezvoltarea economică să se menţină la circa 5%-6%. Anul trecut, activele sistemului bancar au ajuns la 50,9 miliarde de euro, în creştere cu 34% faţă de 2005. "Piaţa bancară este limitată, fiind suficient de matură. Aceasta a atins un anumit palier şi nu este sigur că ritmul de creştere va continua la acelaşi nivel ca până acum", a explicat Gelin.

Potrivit estimărilor BRD, unul dintre principalele motoare ale activităţii bancare - creditul de consum - îşi va încetini ritmul de creştere până la circa 30%. În 2006, datele publicate de Banca Naţională arată faptul că soldul împrumuturilor pentru consum au sporit cu peste 93%.

"Piaţa este a unui singur produs, nu a clienţilor. Gradul de fidelizare este încă destul de redus. În alte ţări europene, majoritatea persoanelor fizice au o bancă principală pe care nu o schimbă des", subliniază preşedintele BRD-GSG. În aceste condiţii, este dificil pentru o bancă de retail să fie rentabilă. Asta pentru că investiţiile necesare pentru a ţine pasul cu concurenţa sunt semnificative, iar costurile fixe sunt ridicate. Spre exemplu, în statele europene sunt numai şase-şapte bănci de retail, în timp ce în ţara noastră numărul este mult mai mare. "La Societe Generale, considerăm că o bancă de retail cu o cotă de piaţă mai mică de 5% nu poate fi profitabilă", precizează preşedintele BRD. În ţara noastră, la finele anului trecut, numai BCR, BRD, Raiffeisen şi HVB Ţiriac aveau o cotă de piaţă mai mare de 5%. În schimb, bănci precum Transilvania, Bancpost, ING Bank, Alpha Bank, CEC şi ABN Amro Bank au o cotă de piaţa ce variază între 3% şi 5%.

În aceste condiţii, preşedintele BRD a arătat că rentabilitatea fondurilor poprii (ROE) a variat, la nivelul anului 2006, între 10% (Raiffeisen Bank) şi 36% (BRD). Alte instituţii precum Banca Transilvania sau HVB-UniCredit au avut un ROE de 21%, respectiv 23%, în timp ce în cazul BCR indicatorul a fost de 19%.

În următorii trei-patru ani, sistemul bancar va creşte cu un ritm de 20%, cu condiţia ca dezvoltarea economică să se menţină la circa 5% - 6%.
Patrick Gelin,
preşedintele BRD - GSG