Piaţa de energie autohtonă se ţine departe de bursă

La prima şedinţă de tranzacţionare de la BRM, cumpărătorul şi vânzătorul s-au înţeles într-un singur punct - curentul e scump Prima bursă a contractelor de energie, PCCB, aflată

La prima şedinţă de tranzacţionare de la BRM, cumpărătorul şi vânzătorul s-au înţeles într-un singur punct - curentul e scump

Prima bursă a contractelor de energie, PCCB, aflată în subordinea Ministerului Economiei, are acum alternativă - ringul de energie de la BRM. Piaţa de energie rămâne însă blocată şi lipsită de transparenţă. Probabil o soluţie ar fi o bursă a bileţelelor pe care se vinde şi se cumpără energia ieftină.

Cumpărătorul, Ennet Grup, oferă 148 lei/MWh pentru o cantitate de 87.840 MWh. Vânzătorul, Inteltra, cere 184 lei/MWh, fără TVA, inclusiv componenta de introducere în sistem. Aşa a început ieri prima şedinţă de tranzacţionare energie la Bursa Română de Mărfuri. O şedinţă cu un cumpărător şi un vânzător, deci "nu poate fi vorba de o licitaţie", după cum admite, vizibil dezamăgit, Mircea Filipoiu, preşedintele BRM. Cu un asemenenea ecart între cerere şi ofertă, nici despre o tranzacţie încheiată nu părea că se se va putea vorbi.

Totuşi, piaţa înseamnă negociere, iar bursa - negociere transparentă. 180 lei este preţul maxim pe care îl putem acorda, spune reprezentantul vânzătorului. 155 lei mai dă cumpărătorul. Vânzătorul e zgârcit - 179,5. La fel şi cumpărătorul - 159. Fiecare spune că acestea sunt ultimele preţuri. Într-un sfert de oră se stinge lumina pe prima tranzacţie la bursa alternativă de energie.

Renegocieri cu scumpiri de peste 20%

"Nu mai există energie ieftină, într-adevăr, dar preţul (vânzătorului) e chiar mai mare decât în contractele cu termo", spune Luminiţa Ivana, directorul Ennet Grup. Pe PCCB, firma, un furnizor/intermediar de energie, a reuşit să cumpere săptămâna trecută "pachete" mai mici, cu 172,7 lei/KWH, respectiv 170 de lei, vânzător fiind un producător termo - Complexul Energetic Craiova.

Toată lumea vrea energie ieftină (prin decembrie, chiar Inteltra, care este tot un intermediar de energie, căuta să cumpere energie cu 145 lei/KWh).

"Ennet Grup este un furnizor care ia energie exclusiv de la producători termo. Am renegociat contracte la preţuri cu 20 până la 50% mai mari. Pentru a putea încheia parteneriate pe termen lung trebuie să le oferim energie cât mai ieftină clienţilor noştri, care sunt consumatori eligibili industriali. Vom merge în continuare la licitaţiile de la PCCB şi BRM", spune directorul furnizorului de energie, lăsând să se înţeleagă însă că piaţa e blocată prin contractele încheiate în afara bursei.

Nu se ştie în acest moment când va avea loc următoarea şedinţă de tranzacţionare la BRM, deşi reprezentanţii acesteia vorbesc despre disponibilitatea societăţilor de a tranzacţiona, chiar de săptămâna viitoare.

Luna trecută, BRM reclama dreptul de a putea face tranzacţii cu energie pe o platformă proprie, acuzând monopolul PCCB. Acest monopol ar fi decurs dintr-un ordin al fostului ministru Şereş care cerea ca toţi producătorii de stat de energie electrică să-şi vândă energia disponibilă pe PCCB. După ce a preluat mandatul la sfârşitul anului trecut, noul ministru Varujan Vosganian a declarat că nu are nimic împotrivă ca Bursa de Mărfuri să tranzacţioneze şi ea <> energie, dacă va primi avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). ANRE şi-a dat acordul pentru că <> , după cum spunea preşedintele Nicolae Opriş. Opcom, administratorul PCCB, a replicat că două burse ar putea crea confuzie asupra preţului de referinţă de pe piaţa de energie.

O piaţă blocată de bileţelele politice

În ciuda acestei agitaţii, problema bursei de energie este una foarte simplă. Ce se găseşte acum pe bursa/burse este în cea mai mare parte energie care provine de la centrale termoelectrice, care este sensibil mai scumpă decât cea pe care o caută toată lumea, adică energie de la Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Iar această energie ieftină se caută prin metode extrabursiere, cum au arătat ultimele scandaluri ale bileţelelor cu protagonişti la cel mai înalt nivel din stat.

Aşa se face că, în ceva mai mult de un an de existenţă, PCCB a avut în medie doar câteva tranzacţii încheiate pe lună, cu o creştere a ritmului doar în perioada în care oficialii anunţau trecerea la transparenţă. O transparenţă relativă, întrucât pe bursă, spre exemplu, nu se afişa, la început, decât preţul de pornire, nu şi cel de adjudecare a licitaţiilor. Licitaţii care, la rândul lor, sunt suficient de rigide pentru a justifica reticenţa faţă de bursă. (Spre exemplu, participanţii nu-şi pot îmbunătăţi tranzacţiile în timpul şedinţei).

Tocmai aceste deficienţe ale PCCB au fost speculate de bursa alternativă de la BRM, care a anunţat o flexibilitate şi o transparenţă mai mari. (Interesant este că, de două săptămâni, şi PCCB a trecut la afişarea preţului de adjudecare). Cât priveşte obiectul muncii, BRM se arată optimistă în deblocarea tranzacţiilor. <> , spune Răzvan Tudor, directorul de marketing.

Nici Electrica nu mai găseşte energie ieftină

Electrica nu reuşeşte să găsească energie pe PCCB, ceea ce poate duce la pierderea clienţilor de energie eligibili (de pe piaţa nereglementată) după data de 31 martie. Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a anunţat că nu va prelungi, după această dată, contractele pe care Electrica le are cu producătorii de energie de stat. Ieri, Electrica nu a găsit ofertanţi pentru o livrare angro de 1,9TWh, la maximum 168 lei/KWh. Surse din piaţă spun că, în aceste condiţii, Electrica s-ar putea îndrepta, ca şi alţi furnizori, către importuri. O soluţie care prefigurează o victimă colaterală - deficitul extern.