Piaţa centralelor termice se orientează spre resursele energetice regenerabile

Tendinţa de scădere a utilizării instalaţiilor tradiţionale de încălzire se va face simţită şi în România Mai mult un subiect de discuţii decât o realitate în România, piaţa

Tendinţa de scădere a utilizării instalaţiilor tradiţionale de încălzire se va face simţită şi în România

Mai mult un subiect de discuţii decât o realitate în România, piaţa echipamentelor de încălzire pe bază de resurse alternative - precum soarele, biomasa, energia geotermală - se va dezvolta în următorii ani, susţin jucătorii din domeniu. Atuurile: politica europeană de susţinere a energiilor regenerabile şi presiunea preţului gazelor naturale.

În România, accentul se va pune mai ales pe sistemele cu un grad ridicat de eficienţă. "Anul acesta este primul în care, la nivel de concept, se pune foarte mare accent pe energiile regenerabile şi înalta eficienţă, acestea fiind direcţiile care vor fi dezvoltate cu prioritate de Baxi în perioada următoare", a declarat Sever Scarlat, CEO Baxi România, în cadrul ISH Frankfurt, cel mai mare târg european de inginerie energetică, tehnologii de încălzire, răcire şi energie regenerabilă.

Potrivit acestuia, discuţiile la nivel european sunt cât se poate de clare: cât mai multă energie regenerabilă, astfel încât toţi producătorii de instalaţii termotehnice se reorientează către tehnologiile alternative şi mai ieftine - pompe de căldură, centrale pe bază de biomasă, panouri solare, centrale în condensare, în cogenerare etc. "Pompele de căldură, de exemplu, sunt tehnologii vechi de 20 de ani, dar sunt scoase de la naftalină de toţi producătorii de instalaţii termotehnice. În plus, se iau în calcul avantajele pentru mediu", a adăugat Scarlat.

Legi speciale de încurajare a tehnologiilor alternative

Gradul de utilizare a tehnologiilor bazate pe resurse regenerabile variază de la o ţară la alta. Centralele pe bază de biomasă şi-au găsit o piaţă dezvoltată în Danemarca, unde se vând circa 20.000 de unităţi pe an, iar cele în cogenerare în Germania şi Anglia. Puterea redusă de cumpărare, precum şi slaba conştiinţă ecologică a românilor determină însă o utilizare extrem de redusă a unor astfel de echipamente. "Genul acesta de sisteme au mare succes în ţările în care conştiinţa ecologică este dezvoltată, de pildă Germania, unde există un consum foarte mare de panouri solare. În România este o nişă foarte mică, anual se vând câteva sute de astfel de unităţi, dar piaţa este în continuă creştere", a declarat CEO Baxi România. Potrivit acestuia, cei mai avansaţi în utilizarea panourilor solare sunt grecii, italienii şi spaniolii, însă legislaţia sprijină aceste investiţii. În Spania, de exemplu, de peste doi ani există o lege care impune oricărei construcţii noi să îşi asigure 80% din apa caldă menajeră consumată anual din panouri solare.

Lemnul, cel mai ieftin combustibil în România

Pe de altă parte, nivelul de trai în România va creşte, la fel şi necesitatea de a economisi, ceea ce va favoriza achiziţia sistemelor de încălzire eficiente, a declarat Paul Vintilă, Sales Manager pentru România al grupului Vaillant. "Piaţa trebuie să se cearnă, iar oamenii vor începe să se orienteze spre producătorii de echipamente de o calitate mai mare. Firmele mici, cu vânzări între 1.000 şi 5.000 de centrale pe an, vor ieşi de pe piaţă" , a declarat Vintilă. Dintre centralele pe biomasă, care folosesc drept combustibil paie, reziduuri de lemn, grâu, porumb etc., în general se vând centralele cu lemne. "Trandul ultimilor doi ani este dat de cazanele pe lemne", a declarat Mihuţ Vrabie, director de vânzări la Buderus România. Potrivit acestuia, la nivel european au existat perioade în care producătorii nu puteau face faţă cererilor. Situaţia este totuşi diferită în România faţă de alte ţări europene, a explicat oficialul Baxi România. "La noi este încă scump să arzi anumite stocuri de grâu sau porumb în centrale, pentru că lemnul este încă foarte ieftin. Din păcate însă, în timp ce vesticii ard reziduuri de lemn, la noi se utilizează lemnul brut, pentru că brichetele de rumeguş au un preţ mai mare, datorită prelucrării", a explicat Scarlat. Potrivit acestuia, a utiliza în România lemnul ca sursă primară de energie este de cel puţin două ori mai ieftin decât gazul, spune Scarlat, şi de patru ori mai ieftin decât curentul electric.

Avansul construcţiilor creşte vânzările de centrale

După explozia din 2003 şi scăderea dramatică a vânzărilor de centrale termice în 2004, cu circa 40%, piaţa centralelor termice are o creştere anuală de circa 10%, consideră cei bine reprezentaţi actori de pe piaţă: MTS Group, Baxi, Vaillant, Viessmann, Buderus etc. Vânzările de centrale termice s-au ridicat în 2006 la circa 150.000-155.000 de unităţi, din care aproximativ 80% sunt date de centralele de apartament mici pe bază de gaze, astfel că valoarea pieţei s-a situat undeva la 240 milioane de euro. "România ar fi o piaţă de interes major, dacă nu ar exista impedimente legate de politica statului, care încearcă să îşi protejeze sistemul centralizat. În 2003, a fost una dintre cele mai mari pieţe din Europa de Est. Faptul că cei mai mari jucători sunt deja prezenţi în România, denotă interesul crescut pentru această piaţă", a declarat Paul Vintilă, reprezentantul Vaillant. Potrivit acestuia, piaţa a fost stimulată de construcţiile noi şi de rata de schimb, durata medie de viaţă a unei centrale fiind de opt ani.

Businessul mare va fi pe zona centralelor mari şi eficiente şi a construcţiilor noi, consideră reprezentanţii Baxi, atât timp cât zona de apartamente vechi - El Dorado-ul furnizorilor de echipamente - legate încă la sistemul centralizat de încălzire este foarte puţin previzibilă şi dependentă de politica statului. De altfel, furnizorii de echipamente au început vânătoarea de contracte cu dezvoltatorii imobiliari.