Operatorul Malev pariază pe zborurile de nişă

Cu toate că intrarea pe noi rute este o mişcare riscantă pe timp de criză, compania aeriană a introdus un nou zbor: Iaşi-Budapesta. Câţi pasageri ar putea zbura de la Budapesta la Iaşi, sau invers, de două ori pe zi, cinci zile pe săptămână?  Cam 500. Destul cât să-i  determine pe  cei de la Malev să adauge această rută.

Cursele aeriene regulate spre şi dinspre Iaşi figurează în orarul a doar doi operatori: TAROM (România), din Bucureşti, şi Austrian Airlines (Austria), din Viena. Prin urmare, intrarea unui nou competitor pe această destinaţie pare surprinzătoare.

Pentru că strategia operatorului ungar este aceea de a acoperi destinaţii de nişă, având în vedere rutele pe care operează deja. „Pieţele de nişă, insuficient exploatate de alte companii, sunt pentru noi oportunităţi“, spune Mădălina Creţu, reprezentanta operatorul aerian Malev în România.

Planurile de business prevăd, pentru 2009,  o creştere de circa 20% a numărului de pasageri transportaţi (178.000 anul trecut) prin intrarea pe noul culoar. De altfel, Malev are în România cea mai extinsă prezenţă teritorială din cele peste 30 de pieţe pe care este prezentă, operând de pe cinci aeroporturi româneşti. Cel mai temerar proiect al companiei a fost ruta Târgu Mureş-Budapesta, introdusă în 2006, iar de la inaugurarea ei Malev a rămas singura companie tradiţională străină care operează aici.

Mai multe curse

„Ne place aventura“, spune Mădălina Creţu, ceea ce compania demonstrase deja cu un an înainte, când  deschidea linia Budapesta - Constanţa, la care însă a renunţat anul trecut din lipsă de pasageri. Creţu speră să atragă pe noua rută şi trafic din zonă – Bacău, Suceava - şi atacă piaţa cu tarife promoţionale în jurul a 100 de euro, dus-întors, inclusiv  taxele de aeroport. Practic, este un tarif apropiat de nivelul operatorilor low-cost.

Operatorul ungar a crescut de trei ori în ultimii cinci ani pe piaţa locală, de la 21 de zboruri săptămânale în 2004, la 64 în 2009. Şi asta tocmai pentru că a ales să intre pe destinaţii de nişă, pe care operatorii străini de talie mare şi-au făcut simţită prezenţa mai târziu sau deloc.

Companii aeriene precum Air France, KLM sau British Airways operează în prezent zboruri doar din Bucureşti, către destinaţii din Franţa, Olanda, respectiv Marea Britanie. Urmăresc însă atent, de vreo doi ani, şi oraşele de provincie din România. De altfel, Malev a intrat pe Cluj şi Timişoara cu circa doi ani înainte de Lufthansa, unul dintre cei mai mari operatori străini de pe piaţa locală. 

Dacă la nivel internaţional Malev este o companie medie, cu 3,1 milioane de pasageri transportaţi anul trecut (în condiţiile în care operatorii mari precum Lufthansa sau Air France transportă zeci de milioane de pasageri), potrivit Asociaţiei Europene a Transportatorilor Aerieni (AEA), pe piaţa locală se poziţionează mult mai aproape de marii jucători, numărându-se între primii zece operatori după numărul de pasageri transportaţi.

Principalul concurent al Malev pe Iaşi este Austrian Airlines, care operează zboruri de la Iaşi la Viena, atât capitala Austriei cât şi cea a Ungariei, Budapesta, fiind folosite ca puncte de tranzit către destinaţii din Europa
de Vest.

Dimensiunea, atu pentru nişă

Dimensiunea companiei este însă un avantaj când vine vorba de rute de nişă, tocmai pentru că deciziile de intrare pe noi rute se iau mai repede faţă de companiile mari, care nu dispun întotdeauna de  avioane cu capacitate redusă.

„Flexibilitatea este atuul unei linii aeriene de talie medie“, spune Creţu, care precizează că Malev dispune de aeronave Turboprop de 70 de locuri, care vor fi introduse inclusiv pe ruta Iaşi-Budapesta.

În România, sunt aeroporturi din provincie care nu permit operarea cu aeronave de mare capacitate (cu peste 100 de locuri). Piaţa a resimţit o scădere importantă în ultimele luni, atât la nivel internaţional, cât şi pe plan intern. În primul trimestru numărul de pasageri a scăzut cu circa 10% la nivel internaţional, potrivit Asociaţiei Internaţionale ale Transportatorilor Aerienei (IATA).

În aceste condiţii, intrarea pe noi rute este destul de riscantă, comparativ cu anii trecuţi. „Nu suntem într-o poziţie confortabilă din acest punct de vedere”, spune Creţu.