Muncitorii străini, mai ieftini pentru angajatorii din România

Un angajat adus de peste graniţă va fi plătit cu salariul minim pe economie ca urmare a modificării legislaţiei în domeniu Până în această toamnă, angajatorii din România care

Un angajat adus de peste graniţă va fi plătit cu salariul minim pe economie ca urmare a modificării legislaţiei în domeniu

Până în această toamnă, angajatorii din România care aduceau forţă de muncă din străinătate erau obligaţi să acorde cel puţin salariul mediu pe economie angajaţilor "de import", adică aproximativ 1.000 de lei lunar. Acum, străinilor li se poate acorda numai minimul pe economie, adică 460 de lei pentru angajaţii cu studii medii şi 880 de lei pentru cei cu studii superioare.

Aceasta este văzută mai mult ca o reacţie de urgenţă a autorităţilor în faţa crizei forţei de muncă pe care o traversează unele sectoare ale economiei naţionale.

O ordonanţă de guvern din 2004 privind regimul străinilor stabilea, pentru solicitanţii de vize de şedere în vederea angajării în muncă în România, să se facă dovada mijloacelor de întreţinere "la nivelul a cel puţin trei salarii medii pe economia naţională".

Altfel spus, angajatorul român trebuia să-i elibereze salariatului străin o "hârtie" prin care se obliga că, timp de minimum trei luni, îi va plăti un salariu echivalent cu mediul pe economie. La începutul anului 2004, mediul net pe economie era de 5,7 milioane de lei vechi, iar în 2007 - încă din vară - acesta a ajuns la echivalentul a 10 milioane de lei vechi (1.000 RON).

"Protecţia pieţei interne" nu mai e la modă

Cu toată presiunea cererii de forţă de muncă, pentru un angajator - să zicem, din domeniul construcţiilor - era, astfel, mult prea "scump" importul de angajaţi.

Ei bine, acum se poate obţine viza respectivă şi numai cu angajamentul că salariatului i se va plăti 460 RON, pentru că ordonanţa din 2004 a fost modificată printr-o altă ordonanţă, care prevede acordarea "salariului minim garantat în plată". Cu o mică precizare, însă: acest venit trebuie asigurat, potrivit noii ordonanţe, "pe întreaga perioadă înscrisă în viză".

În anii dinaintea aderării României la UE, statul emitea diverse normative care aveau drept laitmotiv protejarea pieţei interne a forţei de muncă.

De exemplu, numărul de permise de muncă pentru străini era limitat - se eliberau între 2.500 şi 3.000 pe an, prin hotărâre de guvern. Acum, numărul permiselor a fost majorat şi, după cum am văzut, indicatorul salarial (mediu pe economie, înlocuit cu minimul) nu mai constituie un instrument de protecţie.

Oamenii de afaceri se declară mulţumiţi

"Probabil că legiuitorii şi-au propus să-i sprijine pe angajatorii care se confruntă cu o criză a forţei de muncă, având în vedere că salariaţii români sunt din ce în ce mai <> ", ne-a declarat Cătălin Ghinăraru, expert în problematica pieţei muncii.

El a adăugat că nu s-au înregistrat încă afluxuri masive de personal, dar "e posibil să avem angajări mai multe, în construcţii şi industria textilă, însă numai în anumite zone geografice, unde criza de forţă de muncă este mai accentuată". Aflând vestea că străinilor nu mai e nevoie să li se asigure salariul mediu pe economie, angajatorii ne-au spus că parcă li s-a luat o piatră de pe inimă.

"Eu aranjasem cu un cămin de nefamilişti, tocmisem şi o cantină în apropierea şantierului, dar parcă îmi era greu să dau zece milioane unora care se mulţumeau şi cu jumătatea sau chiar sfertul acestei sume", ne-a declarat managerul unei societăţi de construcţii.

El este hotărât, acum, să lucreze - pentru munca necalificată - numai cu indieni, pakistanezi sau asiatici, iar pentru conducerea tehnică a lucrărilor să păstreze personalul din România.

Într-adevăr, este posibil ca aceste venituri declarate să fi fost doar pe hârtie, realitatea din teren arătând cu totul altfel. De aceea, angajatorii se declară mulţumiţi de această măsură, care - în opinia unora - a venit cam târziu...

Pentru acţionari şi asociaţi, sumele au rămas aceleaşi

Dacă în cazul angajaţilor din străinătate s-au modificat prevederile privind asigurarea venitului minim necesar, pentru străinii care vin în România să se lanseze în afaceri nu s-a schimbat nimic.

Articolul 43 al ordonanţei din 2004, referitor la viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, a rămas acelaşi. Astfel că străinii trebuie să dispună de echivalentul a cel puţin 70.000 de euro dacă urmează să devină acţionari şi/sau de 50.000 de euro dacă urmează să devină asociaţi într-o societate cu răspundere limitată.